Un nou studiu internațional avertizează că sănătatea reproductivă în spațiu nu mai este doar o preocupare teoretică și că întrebările legate de fertilitate și sarcină ar trebui să devină priorități urgente, potrivit Euronews.com.
Cercetătorii avertizează: reproducerea în spațiu nu mai este un scenariu teoretic
Odată cu apropierea zborurilor spațiale comerciale și planurile de colonizare a planetei Marte, experții spun că problemele legate de sex și reproducere în spațiu trebuie reglementate urgent.
Publicat în revista științifică Reproductive Biomedicine Online, un nou raport internațional reunește experți în medicină reproductiv, științe aerospațiale și bioetică, care avertizează că extinderea rapidă a activităților umane în spațiu depășește politicile concepute pentru protejarea sănătății reproductive.
„Acum mai bine de 50 de ani, două descoperiri științifice au schimbat ceea ce se credea posibil din punct de vedere biologic și fizic: prima aselenizare și prima dovadă a fertilizării umane in vitro”, a punctat embriologul clinician Giles Palmer, din cadrul International IVF Initiative.
„Astăzi, la mai bine de jumătate de secol distanță, susținem în acest raport că aceste revoluții, cândva separate, se intersectează într-o realitate practică și insuficient exploatată: spațiul devine un loc de muncă și o destinație, iar tehnologiile de reproducere asistată au devenit extrem de avansate, tot mai automatizate și larg accesibile”, a adăugat el.
Complicațiile reproducerii în spațiu
În ciuda progreselor în tehnologiile de reproducere asistată (ART), precum fertilizarea in vitro (IVF) și injecția intracitoplasmatică de spermă (ICSI), nu există încă standarde larg acceptate, la nivelul întregii industrii, pentru gestionarea riscurilor asupra sănătății reproductive în spațiu.
Printre riscuri se numără apariția neintenționată a unei sarcini timpurii în timpul misiunilor, efectele radiațiilor și ale microgravitației asupra fertilității, precum și limitele etice legate de eventuale cercetări viitoare privind reproducerea.
Dovezile din studiile efectuate în laborator și din date limitate obținute de la oameni sugerează că spațiul, descris în raport drept „un loc de muncă din ce în ce mai obișnuit”, rămâne totuși „un mediu ostil” pentru biologia umană.
„Microgravitația, radiațiile cosmice, perturbarea ritmului circadian, diferențele de presiune și temperaturile extreme întâlnite pe orbită” sunt toți factori cunoscuți pentru faptul că pot afecta procesele reproductive atât la bărbați, cât și la femei.
Studiile pe animale indică faptul că expunerea pe termen scurt la radiații poate perturba ciclurile menstruale și poate crește riscul de cancer. Cu toate acestea, analiza subliniază lipsa unor date fiabile pe termen lung obținute de la astronauți, atât bărbați, cât și femei, după misiuni îndelungate.
Țesuturile reproductive sunt în special susceptibile la deterioarea ADN-ului, notează studiul, iar impactul expunerii cumulative la radiații asupra feritilității masculine în timpul misiunilor de lungă durată rămâne ceea ce autorii numesc „un gol critic de cunoaștere”.
Ar putea funcționa fertilizarea in vitro în spațiu?
Până acum, nici un om nu a născut în spațiu, iar sarcina rămâne o contraindicație strictă pentru cei care călătoresc dincolo de Pământ.
Cu toate acestea, studiul notează că tehnologiile de fertilizare automatizată și crioconservare ar putea „să se alinieze cerințelor operaționale ale cercetării și practicii reproductive în spațiu”.
„Progresele în tehnologiile de reproducere asistată apar adesea în condiții extreme sau marginale, dar se extind dincolo de acestea. ART este extrem de adaptabilă deoarece se adresează situațiilor în care reproducerea este biologic posibilă, dar constrânsă structural de mediu, sănătate, moment sau context social, constrângeri care există deja pe scară largă pe Pământ”, a declarat Palmer.
Autorii raportului susțin că întrebările etice legate de reproducerea umană în spațiu nu mai pot fi amânate.
„Pe măsură ce prezența umană se extinde, sănătatea reproductivă nu mai poate rămâne un punct orb al politicilor publice. Este nevoie urgentă de cooperare internațională pentru a acoperi lacunele critice de cunoaștere și pentru a stabili linii directoare etice care să protejeze atât astronauții profesioniști, cât și cei privați și, în cele din urmă, să protejeze umanitatea pe măsură ce ne îndreptăm spre o prezență susținută dincolo de pământ”, a subliniat Dr. Fathi Karouia, autor principal al studiului și cercetător în cadrul NASA.
