Peste 35.000 de decese înregistrate anual în Uniunea Europeană sunt cauzate de rezistența la antibiotice, potrivit Comisia Europeană. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că, până în 2050, acest fenomen ar putea provoca mai multe decese decât cancerul.
Specialiștii atrag atenția că principalele cauze sunt administrarea incorectă a antibioticelor și utilizarea lor excesivă în agricultură și zootehnie.
România, cel mai mare consum de antibiotice din UE în 2021
În 2021, România înregistra cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, mulți oameni spun că apelează la antibiotice doar atunci când este absolut necesar și doar la recomandarea medicului.
„Dacă este recomandat de medic, da, dar nu dacă ai răcit și mergi repede după antibiotic. Mai dăm cu ceaiuri, cu lămâie, cu miere”, spune un bucureștean.
„Nu iau decât dacă am nevoie strict. Altfel nu iau. Devin microbii foarte rezistenți la antibiotice și, când chiar am nevoie, nu-și mai fac efectul”, spune o altă persoană.
„Evit să iau antibiotic. Și eu, și copiii nu luăm”, spune o femeie.
Medicii avertizează: Antibioticele nu trebuie luate „după ureche”
Specialiștii spun că una dintre principalele cauze ale rezistenței la antibiotice este utilizarea acestora atunci când nu sunt necesare, ceea ce face ca infecțiile bacteriene să devină din nou periculoase și reduce opțiunile de tratament.
Simin-Aysel Florescu avertizează că antibioticele trebuie administrate exclusiv la recomandarea medicului.
„Oamenii trebuie să ia antibiotice numai la indicația medicului. Antibioticoterapia nu trebuie făcută după ureche, din farmacie, o doză, două, pentru că așa știu eu că îmi trece. Nu trebuie luate pastilele rămase de pe la vecini”, spune medicul.
Ea explică faptul că o astfel de practică favorizează rezistența bacteriană.
„Asta combină două surse de eșec: la cel căruia i-au rămas pastile a fost o terapie insuficientă, ceea ce generează rezistență, iar în al doilea rând, la cel care ia pastilele rămase”, a adăugat Simin-Aysel Florescu.
Antibioticele folosite în agricultură ajung în apă și alimente
Majoritatea antibioticelor sunt însă utilizate în sectorul agricol și zootehnic.
Daniela Simina Ștefan spune că substanțele administrate plantelor și animalelor pot ajunge ulterior în produsele consumate de oameni.
„Plantelor li se administrează tot felul de tratamente, iar acești compuși îi putem regăsi direct în produsele pe care le consumăm”, explică cercetătoarea.
Ea avertizează că efectele acestor practici se întorc împotriva întregii societăți.
„Producătorii trebuie să devină conștienți că efectul produselor pe care le pun pe piață nu se limitează numai la consumator, ci se va întoarce ca un boomerang împotriva tuturor”, spune Daniela Simina Ștefan.
Potrivit acesteia, antibioticele sunt rezistente la degradare și ajung inclusiv în sursele de apă și în apa potabilă.
„Le vom regăsi și în sursele de apă, și în apa potabilă, și în absolut tot ce ne înconjoară”, avertizează specialista.
Reguli europene pentru utilizarea antibioticelor în ferme
Pentru a combate efectele produse de utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor, Parlamentul European a publicat în 2019 „Regulamentul privind produsele medicinale veterinare”.
Documentul prevede că antibioticele pot fi utilizate în ferme doar atunci când există un risc ridicat de răspândire a unei infecții și nu există alternative.
Daniela Simina Ștefan afirmă că, în România, consumul de antibiotice în ferme este mai redus decât în alte state.
„În România, consumul de antibiotice este mai scăzut decât în alte regiuni, ținând cont că aceste antibiotice sunt foarte scumpe și fermele românești nu își permit să administreze în scop profilactic cantități foarte mari. Administrarea se face doar în perioadele normale”, explică cercetătoarea.
Din 2022, rezistența la antibiotice este considerată de Comisia Europeană și statele membre UE drept una dintre principalele trei amenințări la adresa sănătății.
Pe listă se mai află microbii cu risc pandemic ridicat și pericolele provocate de substanțe chimice, radiații sau materiale nucleare.
