Dragoș Vlad, fost șef la Autorității pentru Digitalizarea României, a depus mai multe plângeri la DNA după ce a fost înlocuit, pe 1 mai, cu Aurel-Cătălin Giulescu. Cei vizați sunt vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Economiei, Irineu Darău și actualul șef de la ADR, Aurel-Cătălin Giulescu. Cel din urmă a fost consilier al Oanei Gheorghiu.
În plângerile de la DNA, Dragoș Vlad denunță „presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice și presiuni repetate în găsirea unor soluții de colaborare cu grupul Schwarz.”
Prin aceste demersuri, suntem aproape să pierdem peste 160 de milioane de lei, spune fostul șef al ADR în acest denunț.
Dragoș Vlad, plângere la adresa Oanei Gheorghiu și a lui Irineu Darău
Faptele sesizate de Dragoș Vlad: „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziţie publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecinţa prejudicierii grave a intereselor publice şi cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 164.471.182,97 lei; presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice; presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi SCHWARTZ (care cu siguranţă urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor - presiunilor -, respectiv încheierea de contracte preferenţiale cu autoritatea al cărei preşedinte am fost şi, în final, am fost demis)".
Vlad invocă faptul că primele întâlniri au fost cele ale lui Irineu Darău și au avut loc pe 12 ianuarie. Declarația i-a aparținut lui Dragoș Vlad, la Antena 3. El susține că a urmat altă întâlnire pe 19 ianuarie.
„În acea întâlnire şi adresă, pentru că au marcat şi printr-o adresă, au solicitat expres o situaţie a investiţiilor din PNRR, investiţia de cloud guvernamental, competenţe digitale, respectiv procesul de robotizare în administraţia publică, să prezint stadiul în fiecare situaţie a proiectelor şi a investiţiilor. Discuţiile nu s-au oprit doar la prima întâlnire de cunoaştere, respectiv de management. Au continuat şi prin solicitări repetate până pe data de 19. (...) Serviciile oferite de această companie erau deja asigurate de partenerul STS", a spus Dragoș Vlad.
El a precizat că a urmat o adresă, prin care s-au cerut specificaţiile tehnice ale diverselor platforme, ale diverselor infrastructuri, mecanismul în care astfel de infrastructuri sunt ţinute, să facă obiectul unor viitoare servicii de mentenanţă şi de asigurare a serviciilor suport.
Din sursele Euronews, prima întâlnire cu grupul Schwartz a fost pe 19 ianuarie, a avut loc la Guvern și nu a fost publică. A doua a fost pe 10 martie și a fost publică.
Detaliul care trebuie precizat este că, pe 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis mailuri către STS și ADR, în care întreba șefii de instituții dacă au nevoie de serviciile grupului Schwartz.
La Euronews România, Dragoș Vlad a declarat că i-a transmis încă de la întâlnirea de pe 19 ianuarie că nu are nevoie de serviciile companiei, că există deja contracte semnate și procedura de achiziții publice era făcută.
Lansarea procedurii de achiziție pentru platforma de interoperabilitate a fost făcută pe 10 februarie 2026, în mandatul lui Irineu Darău, iar Dragoș Vlad a fost demis pe 1 mai. Apoi pe 15 mai a fost anulată procedura de achiziție publică de către noul șef al ADR, care susține ca anularea a fost făcută pentru că nu exista o hotărâre de guvern cu indicatorii tehnico-economici adoptat înainte.
Ce fapte apar sesizate în demersul făcut de Dragoș Vlad la DNA:
1. Demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 164.471.182,97 lei.
Potrivit surselor Euronews, el se referă la procedurile de achiziţie publică aferente implementării proiectului „Platforma Naţională de Interoperabilitate”, proiect blocat, în urmă cu câteva zile, de actualul președinte al ADR, după ce ar fi identificat nereguli.
2. „Presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice.”
Fostul șef al ADR acuză că ar fi primit adrese scrise, ședințe de follow-up și presiune înaintea unor ședințe privind asigurarea în detaliu a unor achiziții publice.
3. „Presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societați SCHWARTZ (care cu siguranța urmarea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor – respectiv încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea al cărei președinte am fost și în final, am fost demis)”.
Ca urmare a acestui scandal, sindicatele din Guvern i-au cerut demisia Oanei Gheorghiu, pentru că ar fi dat acele e-mailuri către STS și ADR.
Ce a spus Oana Gheorghiu: „Este o răzbunare. A făcut plângerea după ce a fost demis. Nu are nici o dovadă, nu am făcut nici o presiune pentru nici un grup. A fost întâlnire pe digitalizare. Grupul Schwartz este ceea ce dorește Europa să facă, să devină independentă. I-am cunoscut acum, a venit și un CEO. Această inițiativă era deschisă dinainte să vin eu în Guvern. Am făcut o analiză la ADR și premierul a acceptat propunerea de a-l demite. Domnul Vlad este la ADR de patru ani și vede toată lumea cum merge digitalizarea. S-a transformat într-o agenție de implementat proiecte, de achiziții de proiecte".
Dragoș Vlad a explicat situația, la Euronews: „Încă de atunci, din timpul întâlnirii, am spus că infrastructura digitală a statului român este deja într-un proces de implementare în cadrul investițiilor din PNRR. Sunt operatori economici angajați sub contracte deja de achiziție, ca urmare a unor achiziții, sub contracte de prestări servicii, livrări și așa mai departe.
Eliberarea mea din funcție este, clar, ca urmare a unor acțiuni, demersuri sau o lipsă de colaborare cu echipa domniei sale și a domnului ministru respectiv, pentru că nu am răspuns tot timpul dorințelor lor pe mai multe subiecte, de a nu acționa conform prevederilor legale și obligațiilor ADR-ului, respectiv de a nu anula alte proceduri de achiziții.
Pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, proiect european negociat cu Comisia Europeană, e obligația statului. Domniile lor consideră că nu este OK. Nu mi-au dat argumente tehnice solide, spunând doar că sunt niște erori la nivelul caietului. Și am spus: OK, spuneți-mi care sunt erorile, pentru a le putea remedia. Ei au vrut anularea”.
