România ocupă primul loc în Europa la consumul de antibiotice, potrivit Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Creșterea rezistenței bacteriilor din cauza excesului de antibiotice devine, astfel, una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică. Ministerul Sănătății anunță că va face campanii de informare a populației despre riscurile consumului de antibiotice.
Efectele excesului de antibiotice
Românii consumă cele mai multe antibiotice din Europa, respectiv 25 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, arată datele oficiale din anul 2021. La polul opus, în Olanda se înregistrează cel mai mic consum de antibiotice, de trei ori sub nivelul României. Pentru România, cifrele sunt similare cu cele din 2012. Practic, în 10 ani, țara noastră nu a reușit să ia măsuri care să limiteze consumul excesiv și inadecvat al antibioticelor.
„Pentru prima dată avem o veste mai puțin plăcută: suntem pe primul loc, cu cel mai mare consum de antibiotice la mia de locuitori în anul 2021. Asta legat de volumul consumului, să vedem cum stăm cu calitatea. Din păcate, nici aceasta nu este o utilizare de calitate, așa că riscurile legate de utilizarea de antibiotice se amplifică,” a declarat Gabriel Adrian Popescu, medic primar de boli infecțioase.
Potrivit medicilor, consumul excesiv al antibioticelor crește rezistența bacteriilor la acest tip de medicamente, făcând-o una dintre principalele probleme de sănătate publică. Medicii spun foarte clar: antibioticele nu scad febra și nu tratează răceala comună, gripa, tusea sau durerile în gât. Mulți români iau, însă, antibiotice tocmai ca să scape de răceală.
Consumul de antibiotice, realizat acasă
Potrivit experților, în întreaga lume există peste 100 de antibiotice diferite. Dacă bacteriile vor dezvolta rezistență la acestea, atunci medicii nu vor mai avea cu ce să lupte împotriva lor.
„Antibiotice de salvare, de ultimă speranță, pe care le rezervăm pentru bacteriile acelea foarte rezistente. Da, se folosesc uneori în exces aceste antibiotice, care ar trebui rezervate cazurilor în care laboratorul ți-a spus că ai implicate bacteriile rezistente la antibiotice,” a explicat Gabriel Adrian Popescu, medic primar de boli infecțioase.
O modalitate simplă pentru prevenția răspândirii bacteriilor și a virușilor este folosirea apei și săpunului.
„Pacienții trebuie să înțeleagă ce au ei de făcut și nu numai ce au de făcut, ci și cum trebuie să îi apere pe cei de acasă. În momentul în care un pacient pleacă din spital, primul lucru pe care îl face se duce și se pupă cu toți din casă. Primul lucru pe care ar trebui să îl facă e să se spele și pe urma să se pupe cu ceilalți,” a explicat Adrian Streinu Cercel, medic primar boli infecțioase.
Agenția europeană notează că situația din România și Bulgaria este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consumul de antibiotice se realizează în marea majoritate acasă, și nu în spital. Peste 35.000 de decese sunt atribuibile, în Europa, infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice.
