De vină că nu știm câți pacienți intră în spital cu o boală și pleacă cu două sunt... cei din spitale. Asta crede ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care recunoaște că sistemul național de raportare încă nu funcționează în toate unitățile, deși experții europeni îl cer de 10 ani.
În timp ce un spital din România se pregătește să vâneze bacteriile periculoase cu ajutorul Inteligenței Artificialee, situația din spitale rămâne dramatică: anul trecut, un bărbat de 68 de ani a luat malarie chiar dintr-o unitate medicală de la noi. Vă avertizăm, urmează informații care vă pot afecta emoțional.
Alexandru Rogobete: Raportarea este mai bună decât acum doi ani, însă încă nu este suficientă.
Andre Rotaru: Ce credeți că lipsește, care e principala problemă?
Alexandru Rogobete: Curajul.
Andre Rotaru: Al cui?
Alexandru Rogobete: Al celor care raportează.
Andre Rotaru: Deci vinovați sunt cei din spital, spuneți.
Alexandru Rogobete: Dar cine?
Andre Rotaru: Nu găsiți o vină la nivel central, la cum e organizat sistemul?
O întrebare la care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, nu ne-a mai răspuns. Rămânem în fața unui paradox românesc: suntem printre țările care raportează cele mai puține infecții nosocomiale, în vreme ce recunoaștem deschis că habar n-avem câte focare sunt în spitalele de la noi. Adina Ispas ne-a scris pe adresa redacției.
Î: Statul v-a salvat fratele sau vi l-a îmbolnăvit, credeți?
R: Nu. L-a îmbolnăvit. A fost pus într-o cameră cu un alt pacient care deja avea aceste bacterii. Noi n-am știut, nu ni s-a comunicat, nu ni s-a spus nimic, ulterior, când l-am transferat la alt spital, atunci am depistat că avea foarte multe bacterii.
Fratele ei, în vârstă de 37 de ani, a suferit în februarie o criză de epilepsie, a căzut și s-a lovit la cap. A fost dus la spital și operat de urgență.
În lunile care au urmat, a ieșit pozitiv la bacterii extrem de periculoase în intestine, în bronhii și pe piele, bacterii care presupun izolarea imediat după confirmare.
„Din cauza acestor bacterii el a fost refuzat de centrele de stat de îngrijire sau spitale unde putea fi acceptat. Am fost nevoite ca să îl ducem în privat, unde este izolat în continuare.
Încă mai are două bacterii care sunt foarte rezistente și din cauza acestor bacterii nu putem să îi facem două operații de care el are nevoie”, a declarat Adina Ispas.
Locuința lui Robert a fost vândută pentru banii necesari tratamentului la privat. În fața unor astfel de cazuri ne uităm la ne aducem aminte de statistica oficială: pe hârtie, avem o incidență la mai puțin de jumătate față de media europeană. În 2025 s-au raportat, conform INSP 189 de focare în spitale, în urma cărora au fost afectați 1140 de pacienți.
În raportul pentru anul 2025, specialiștii de la Insitutul Național de Sănătate publică notează faptul că 11 județe nu au raportat nici măcar un focar de infecții nozocomiale pe tot parcursul anului. Și în același raport, tot specialiștii spun că statistic acest lucru este puțin probabil să reflecte realitatea epidemiologică.
„De cele mai multe ori, statistic vorbind, infecțiile nosocomiale nu înseamnă malpraxis. Și este o primă explicație. Pentru că medicul în momentul în care se gândește că acea infecție ar putea să ducă mai departe la niște consecințe, s-ar putea să nu aibă "curajul" ca să spunem așa să raporteze toate aceste infecții. Părerea mea e că legislația trebuie să ne ajute.”, a mai spus Adrian Marinescu.
Adrian Marinescu este managerul institutului de boli infecțioase Matei Balș, din Capitală.
„Uneori pacientul e transferat și este posibil ca o infecție nosocomială, adică asociată asistenței medicale, să aibă un punct de plecare într-un anumit spital. Se transferă. Și aici e situația cu care noi ne confruntăm practic zilnic.”, a adăugat acesta.
În 2016, la câteva luni după dezastrul de la Colectiv, România a cerut sprijinul centrului european de prevenție și control al bolilor. Încă de atunci ne-au pus în vedere că trebuie să avem, în primul rând, sisteme de raportare. Ne-au arătat și că medicii trebuie încurajați raporteze, că trebuie să evităm stigmatizarea spitalelor care fac serios aceste raportări. Că spălatul pe mâini e sfânt și că medicii trebuie instruiți. În 2026, încă n-am terminat sistemele...
„Când ar trebui să se operaționalizeze în toate spitalele acel registru al nosocomialelor? În scurt timp. Proiectul pilot s-a finalizat cu succes și acum am cerut toate detaliile tehnice pentru operaționalizarea lui evident treptată la nivel național.”, a relatat și Alexandru Rogobete.
Doar că ministrul vorbea despre fix aceeași idee și acum un an. Între timp, pe holurile spitalului Foișor roboții fac curățenie și dezinfectează. Conducerea spitalului a luat 43 de milioane de lei, aproape toți bani europeni, ca să studieze cu ajutorul inteligenței artificiale modul în care infecțiile se propagă prin spital la pacienții tratați chirurgical.
La polul opus al visului unui sistem futurist de sănătate stă cazul un pacient de 68 de ani, care nu a călătorit nicăieri, dar anul trecut s-a infectat cu malarie într-un spital de la noi.
