Președintele Nicușor Dan a explicat, după summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, de ce a refuzat să intre în dialog cu jurnalistul Vanghele, invocând respectul față de demnitatea persoanei, instituția prezidențială și necesitatea combaterii violenței verbale în spațiul public.
Șeful statului a abordat și controversa privind declarațiile sale despre dezinformare, susținând că nu a pledat pentru cenzurarea opiniilor politice, ci pentru reguli care să împiedice manipularea artificială a dezbaterii electorale.
Nicușor Dan, despre cazul jurnalistului Vanghele: „Este lipsă de respect la adresa statului însuși”
Președintele a prezentat trei motive pentru care consideră că reacția sa în cazul jurnalistului Vanghele a fost justificată. Primul ține de demnitatea personală, afirmând că are dreptul să nu intre într-un dialog cu cineva care nu îl respectă.
Al doilea argument invocat de Nicușor Dan este legat de funcția pe care o ocupă. Acesta a susținut că, în calitate de șef al statului, nu poate accepta ca o persoană care lucrează pentru instituțiile publice să fie tratată într-un mod degradant de către un cetățean.
„Al doilea subiect pe care vreau să-l la care vreau să mă refer este cazul jurnalistului Vanghele. Iar aici sunt trei niveluri de discuții. În primul rând demnitatea persoanei: Eu nu sunt un gunoi. Și în calitate de om, am dreptul să nu intru în dialog cu o persoană care nu mă respectă
Nu pot să accept ca una dintre persoanele care lucrează pentru statul român poate fi tratată ca gunoi de către un cetățean. Este lipsă de respect la adresa statului însuși”, a declarat președintele.
Al treilea motiv invocat de șeful statului este necesitatea de a limita manifestările violente din spațiul public. Nicușor Dan a avertizat că violența verbală poate genera violență fizică și a susținut că astfel de comportamente nu trebuie normalizate.
„Evident că cetățenii cel mai bine ar fi să colaboreze cu autoritatea, dar dacă nu se poate asta, cetățenii au diverse forme de contestare, de protest, de chemare în judecată, plângere penală, toate astea sunt mijloace democratice în care nu am nimic de spus. Dar e o formă de respect a statului însuși în momentul în care te adresezi față de un angajat al statului și eu cred că și de multe ori cetățenii români au spus că statul român nu e suficient de respectat nici dinăuntru, nici de afară. Hai să începem prin a-l respecta noi înșine.
Și al treilea nivel – este cel de violență în spațiul public. Pentru că violența verbală generează violență fizică. E documentat, da? Da, dacă un cetățean poate să se adreseze președintelui țării ca fiind un gunoi. Ce va înțelege un copil? – poate că și el se raportează la fel față de profesorul lui, poate față de părintele lui, poate mâine poate să-i dea cu ceva în cap. Deci noi trebuie să protejăm spațiul public de astfel de manifestări.”, mai nuanțează Dan.
Ce spune Nicușor Dan despre acuzațiile de cenzură și dezinformarea electorală
Președintele a clarificat și afirmațiile sale anterioare despre dezinformare și corectitudinea procesului de informare a alegătorilor în campaniile electorale. Nicușor Dan a respins interpretarea potrivit căreia ar fi susținut cenzurarea opiniilor politice sau limitarea libertății cetățenilor de a-și alege sursele de informare.
El a explicat că problema pe care a vrut să o semnaleze este posibilitatea ca accesul la informație să fie afectat nu doar prin restricționarea conținutului, ci și prin inundarea spațiului online cu mesaje generate artificial.
Ca exemplu, președintele a vorbit despre posibilitatea ca un candidat să obțină un avantaj electoral prin depășirea artificială a bugetului de promovare, folosind rețele de boți din țări precum Thailanda, Filipine sau Venezuela.
Nicușor Dan a mai explicat că astfel de rețele pot fi folosite și pentru a compromite activitatea unui politician pe rețelele sociale, prin publicarea în masă a comentariilor negative și reducerea vizibilității mesajelor sale în rândul propriilor urmăritori.
„Aceste fenomene nu sunt suficient reglementate, nu există instituții care să reacționeze suficient de repede”, a afirmat președintele, adăugând că problema nu privește doar România, ci și alte state.
Șeful statului a precizat că riscurile generate de manipularea artificială a dezbaterii online au fost unul dintre subiectele importante discutate în cadrul reuniunii de la Dublin.
