Nicușor Dan: Această discuție despre pensii acoperă discuția mult mai serioasă despre sistemul de justiție

Președintele Nicușor Dan a susținut că valul de eliberări ale unor mari corupți prin decizii ale justiției reprezintă un „semnal foarte prost pentru societate”, în condițiile în care „statul a investit foarte mult în a documenta fapte grave de corupție cu prejudicii foarte mari pentru stat și oamenii ăștia scapă foarte repede”. De asemenea, șeful statului a precizat că „această discuție despre pensii acoperă discuția mult mai serioasă despre sistemul de justiție”.

Nicușor Dan, președintele României: „Este un semnal foarte prost pentru societate. Despre asta este și strategia națională de apărare, despre asta este și încrederea cetățenilor în statul român, în mare parte despre sentimentul de justiție socială care este grav afectată de aceste măsuri.

Statul a investit foarte mult în a documenta fapte grave de corupție cu prejudicii foarte mari pentru stat și oamenii ăștia scapă foarte repede. Ceea ce eu nu am văzut și cumva este și vina mea, de a explica oamenilor cât din această decizie revine CCR, cât revine Parlamentului și revine instanței de judecată. Nu am văzut analiza asta nicăieri în spațiul public. Ea ar fi relevantă.”

Nicușor Dan, despre reforma justiției: Nu este un concurs de like-uri. Este de a rezolva o problemă socială

Nicușor Dan, președintele României: „Nu cred că m-am poziționat de partea magistraților pentru că am spus că nu e normal ca pensiile să fie la nivelul de acum și e normal ca magistrații să iasă la pensie la 48 de ani. Sunt lucruri pe care le-am spus în acord cu toată lumea din țara asta.

Nu este un concurs de like-uri. Este de a rezolva o problemă socială. Cred că trebuie să acționăm în calitate de reprezentanți ai statului român cu responsabilitate în chestiunea asta, pentru că, în opinia mea, calitatea actului de justiție din România următorilor ani este mult mai importantă decât 70 sau 75%.”

Președintele României: Toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați

Nicușor Dan, președintele României: „Nu e vorba numai despre sentimentul de dreptate în societate. E vorba și de insolvențe, de bani, de evaziune. În toate lucrurile astea care țin de prosperitatea oamenilor din țara asta, sistemul de justiție este foarte important.

Toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați. Au fost poziții nepotrivite și dintr-o parte și dintr-alta. Asta se întâmplă în societate. Totul este să fim calmi și să încercăm să găsim justul echilibru între necesitățile unor divergențe ale părților din societate.”

Nicușor Dan: Abia aștept să termin discuția asta ca să începem discuția serioasă despre sistemul de justiție

Nicușor Dan, președintele României: „Abia aștept să termin discuția asta ca să începem discuția serioasă despre sistemul de justiție. Din păcate, această discuție despre pensii acoperă discuția mult mai serioasă despre sistemul de justiție. De ce nu mai anchetăm magistrați? Pentru că statistic nu se poate întâmpla ca o întreagă categorie profesională să nu aibă uscăturile ei. Deodată să nu mai avem niciun fel de probleme de corupție în interiorul magistraturii.

Cum funcționează Inspecția Judiciară? Dacă nu cumva pe spețe similare dă soluții diferite? Cum se fac promovările în sistemul de justiție. Astea sunt niște lucruri foarte interesante pe care abia aștept să le discutăm împreună cu CSM-ul la niște ședințe la care voi participa.”

Nicușor Dan: Trebuie să fim capabili ca o știre evident falsă să nu stea pe online mai mult de 15 minute. Nu facem asta acum.

Președintele Nicușor Dan a precizat că România este „mai pregătită” să contracareze acțiunilor hibride și a avertizat că „trebuie să fim capabili ca o știre evident falsă să nu stea pe online mai mult de 15 minute”.

Nicușor Dan, președintele României: „Încercări pe zona de cyber. Asta tot vedem. Bineînțeles, o rafinare a procesului de manipulare-dezinformare. Cam asta este. Pe zona de manipulare-dezinformare este chiar un război în care, așa cum pe frontul din Ucraina fiecare țară învață din tehnologia pe care alții o dezvoltă, așa și aici, lucrurile desfășurându-se în plan social, ele se rafinează.

Noi reacționăm, ei învață să se adreseze mai bine, mai țintit pe anumite categorii.

România este categoric mai pregătită, dar mai avem foarte mult. Noi trebuie să fim capabili ca o știre evident falsă să nu stea pe online mai mult de 15 minute. Nu facem asta acum.”

Răspunsul lui Nicușor Dan despre posibilele creșteri de taxe din 2026

Președintele Nicușor Dan a afirmat că Guvernul nu intenționează să ia „alte măsuri care să afecteze direct populația”.

Nicușor Dan, președintele României: „O să înceapă o discuție dacă nu săptămâna viitoare, cea imediat după pe bugetul 2026. Ministrul de Finanțe este pregătit să vină să spună decidenților politici pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem.

Nu există în acest moment, dincolo de ce s-a anunțat, reduceri de salarizări în sectorul public, taxele care au fost deja aprobate prin acte normative, nu există intenție de alte măsuri care să afecteze direct populația.”

Nicușor Dan: Acele creșteri de taxe din 2026 au fost deja anunțate

Nicușor Dan, președintele României: „Acele creșteri de taxe din 2026 au fost deja anunțate. De exemplu, mărirea taxei pe proprietate. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, dar actul normativ a fost dat în august 2025. În afară de ce s-a dat deja, nu există intenție pentru altceva.”

Nicușor Dan, despre posibila preluare a activelor Lukoil: „Nu există riscul ca ea să fie preluată de cineva, o firmă paravan a Rusiei”

Președintele Nicușor Dan a declarat că Guvernul ia în calcul posibilitatea reluării rafinăriei Lukoil pe o perioadă limitată și a dat asigurări că „nu există riscul ca ea să fie preluată de cineva, o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările de companii care au un interes strategic”.

Nicușor Dan, președintele României: „E un grup de lucru la nivelul Guvernului de care sunt informat. În linii mari, Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării. Asta este activitatea comercială a Lukoil în România. Ponderea benzinăriilor nu este foarte importantă. Importantă este rafinăria.

În acest moment, ea este închisă pentru mentenanță, urmând a fi redeschisă în câteva săptămâni. După cum se vede, faptul că ea este închisă nu afectează fluxul, însă pe termen mediu și lung, dacă ea nu ar mai procesa, nu ar mai rafina, ne-a obliga să importăm mai mult. Asta este problema”

Nicușor Dan, despre preluarea rafinăriei Lukoil: Există și varianta ca pe o perioadă limitată ea să fie preluată de statul român

Nicușor Dan, președintele României: „Pe de o parte, nu există riscul ca ea să fie preluată de cineva, o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările de companii care au un interes strategic. Acest risc nu există.

Există un interes ca ea să fie preluată, însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta. Există și varianta care are nevoie de un cadru normativ special. Există și varianta ca pe o perioadă limitată ea să fie preluată de statul român.”

Unde sunt banii rămași din campania electorală a lui Nicușor Dan, despre care a spus că îi donează?

Nicușor Dan, președintele României: „Banii au venit acum două sau trei zile. În linii mari, eu am cheltuit, în cele două tururi, 61 de milioane de lei, din care 58,5 milioane împrumutați și 2,5 milioane donați. Dacă AEP mi-ar fi restituit toți banii pe care i-am cheltuit, aș fi rămas cu 2,5 milioane. AEP mi-a restituit 60 de milioane, deci cu aproximativ un milion mai puțin.

După ce voi plăti cele 58,5 milioane împrumuturi, vor rămâne 1,5 milioane. Restul de un milion, pe care nu mi l-a dat înapoi AEP, o să contestăm asta, o să fie un proces și probabil că va dura cam doi ani. Deci vorbim de 1,5 milioane acum și un milion, eventual, peste doi ani.

Îmi mențin ideea de a-i da către organizații civice, nu sociale. În mediul ONG există civic și social. Sunt mulți bani. E mult mai emoțional să dai bani pe social. Eu cred că nu se dau suficienți bani pe zona civică, adică oameni care se duc că pună întrebări la autorități, să dea autoritățile în judecată, să consrângă autoritățile să respecte legea.

Eu cred că acolo trebuie dați banii. Nu aș vrea să aleg eu o astfel de cauză, ci să facem un fel de concurs, deci o să mai dureze. O să fie cel 1.5 milioane de acum, o să-i punem într-un cont și, când o să facem tot cadrul pentru a-i da, o să vă anunț."

Pe cine susține Nicușor Dan la primăria Capitalei. De ce s-a pozat cu Drulă?

Nicușor Dan: „Bucureștiul mă interesează, mă uit pe sondaje, evoluția sondajelor. Este un exercițiu democratic pe care mare parte din societate și l-ar fi dorit în două tururi, inclusiv eu. Bucureștenii vor decide. Îmi doresc să fie cineva care să pună ordine în bani, în urbanism și să dezvolte infrastructura. Cred că am făcut multe poze. Un parlamentar din București mi-a făcut o vizită și am făcut o poză."

Cum e văzută China? A fost luat in calcul spionajul chinez sau rus la întocmirea strategiei de apărare?

Nicușor Dan: „Acestă strategie este un document cumva generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona, nu cred că ar trebui să individualizăm. Chiar dacă cuvântul China nu apare prea mult în strategie, el răzbate în multe când vorbim de lanțuri de resurse critice, evident că e o bulină mare China. Orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate de instituții responsabile. Pe de altă parte, China este un actor important în lume, în special pe zona economică și imteracțiunile României în zona economică trebuie să țină seama de interesul național, nu putem rupe intempestiv relațiile economice cu China. Trebuie să avem un echilibru, să ne uităm cine sunt partenerii noștri pe zona de securitate și să fim foarte restrictivi acolo. Pe de altă parte, să ne vedem interesul pe zona economică.

Bineînțeles că instituțiile noastre au problemele lor, dar, în linii mari, ele apără interesul național. Pe partea operativă, există servicii de informații, există interferențe între activitatea de informații și cea diplomatică, există spionaj, există contraspionaj. Pentru a dovedi tipul acesta de acțiuni, uneori îți ia 5-6 ani sau poate mai mult, pentru a dovedi o intuiție pe care tu o ai în câteva săptămâni. Dar în linii mari, instituțiile statului român, apără interesele statului român.

Dacă întrebați de partea de servicii, în opinia mea, în acest moment, statul român nu are un tablou cât de cât exhaustiv al fenomenului corupției din acest stat. De aceea, este nevoie ca serviciile să aloce mai multe servicii."

De ce a ținut Nicușor Dan ca serviciile să se implice în securitatea națională

Nicușor Dan: „Cuvântul corupție era și în strategia anterioară și am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Și alocarea lor de resurse pe aceste planuri este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului de la ele. Așa cum este în momentul de față, în activitatea lor, corupția este la 'și alte activități care perturbă funcținarea instituțiilor'. În momentul în care corupția este bine definită, în modul lor de acțiune și în alocarea de resurse, ea va ocupa un loc mai important. Acesta este sensul penru care corupția este bine delimitată în acest document.

În ceea ce privește limitarea sau departajarea foarte clară între informație și proces în justiție, în planul de implementare vor fi trecute niște lucruri care se expliciteze mult mai mult decât ce am spus eu și, în măsura în care e nevoie să formulăm această chestiune în acte normative, o vom face. Însă voința exprimată în acest document este foarte clară. Există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient. Pentru a-l cunoaște mai bine, trebuie să alocăm resurse inclusiv în zona de informații. Trebuie să ne asigurăm și că acest corp de procurori și de magistrați respectă legea. Cu instrumentele pe care le am, o să încerc să fac lucrul acesta. Dar, legal, lucrurile sunt foarte clare de acum."

Ce i-a spus o judecătoare lui Nicușor Dan referitor la statutul magistraților și al pensiilor speciale

Nicușor Dan: „Un referendum este un instrument pe care îl folosești când părți din societate au opinii divergente. Nu e cazul aici. Și societatea, și clasa politică, inclusiv magistrații sunt de acord că nu e normal ca pensia să fie cât salariul. E doar o chestiune de armonizare legislativă, deci nu e necesar un referendum, toată societatea are aceeași opinie.

Nu a fost cel mai echilibrat gest al CSM de a face o plângere penală față de un om politic care a avut o opinie politică. M-am exprimat în acest sens. În sprijinul CSM, dacă vreți, este un fenomen. CSM este compus din magistrați care reprezintă alți 5.000-6.000 de magistrați. De mult timp există o tensiune socială la adresa magistraților, că orice e rău în țară se întâmplă pentru că ei au pensii prea mari.

Am spus că o să sun doi magistrați care s-au hotărât să se pensioneze brusc tocmai din cauză că urma să fie modificată această lege. Am făcut-o, am vorbit cu o doamnă judecător care mi-a spus: 'eu am încercat să-mi fac meseria, m-am dus la toate cursurile de pregătire să fiu competentă, iar acum mi-e rușine să spun public că sunt judecător, ba chiar mi-e frică'. Asta nu e normal. CSM a avut o măsură disproporționată, dar a avut-o la presiunea unor oameni care simt că asupra lor e o presiune socială care este în mare parte nejustificată.

Vestea bună este că discuția de ieri a durat doar o oră și jumătate - mă așteptam la două ore și jumătate - ceea ce înseamnă că am început să ne obișnuim unii cu alții și să reușim să agreăm niște lucruri. Cumva, este o negociere între mai mulți actori, deci nu pot să vă spun exact ce s-a discutat. Cred că există înțelegerea tuturor părților că această chesiune trebuie închisă și, dacă această chestiue se poate întâmpla în noiembrie, cu atât mai bine.

Eu nu am spus niciodată 75. Singurul lucru pe care l-am spus a fost că e prea mult un an și jumătate față de un an, cred că este echilibrat și pentru magistrați, și pentru societate la un an."

Nicușor Dan: Prezentăm din perspectiva cetățeanului

Președintele României a precizat că un obiectiv central este corectarea decalajului dintre evoluția societății și ritmul administrației publice, punând accent pe întrebarea câtă încredere are cetățeanul în stat și disponibilitatea de a-l apăra.

„Punem astăzi în dezbatere strategia națională de apărare. Un element important este că prezentăm strategia din perspectiva cetățeanul. Nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește în acest stat.

Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea de a-l apăra. Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit. Acesta este rostul nostru și parte din strategie de a corecta decalajul între un avans al societății pe care l-a făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămâne în urmă a administrației publice.

Strategia diferă de cele care au fost prin faptul că în mod esențial contextul este diferit. Ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu.

Vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume. Vedem cumva o tendință de grupare statelor guvernate autoritat și o diminuare a capacității organismelor internaționele de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli.

Vedem apoi o creștere tehnologică exponențială, inclusiv AI, și nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și investițiile în apărare

Cine nu reușește să facă saltul tehnologic va fi penalizat mult mai mult. Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele de socializare dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărar

O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice, vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice.

Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali.

Vedem o creștere a traficului de droguri, migrației ilegale. Vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice. Cam astea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie diferite de cele cu care eram obișnuiți.

Trecând la ce trebuie să facă România: O să găsiți în textul scris referințe la partea internațională, evident trebuie să păstrăm parteneriatele, să ne manifestăm interesele în cadrul UE, NATO, Parteneriatul cu SUA, sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre

Vreau să insist pe câteva chestiuni interne: Administrația publică are niște probleme. Cumva ăsta a fost unul din șocuri sau în orice caz surprinderi ale mele, că inclusiv la acest nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date.

Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice, fiecare își vede de treaba sa și din cauza sa nu avem o viziune integrată. Nu avem o apetență de a inova, de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă, deci administrația publică nu face decât să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă.

Pe de altă parte, corupția, care pe de o parte slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să aperi un stat corupt. Pe de altă parte are consecințe în economie, prosperitatea oamenilor și calitatea administrației

Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez: Pe plan extern, poziția noastră: Poziția geografică a României ne oferă oportunitatea de a fi un centru de conectivitate Europa-Asia. Asta depinde de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România este o mare oportunitate.

Creșterea echipamentelor militare: Țara noastră are tradiție, profesioniști, locații și din fericire în România avem prezente interesante de tehnologie și parte din problemele de rezolvat sunt comune, o oportunitate pentru următorii ani. Am vrut să subliniez oportunitatea pentru economia noastră a românilor din Diaspora, oameni care au reușit pe o piață mult mai concurențială, au dobândit niște capacități care pe măsură ce se vor întoarce le vom folosi.

În ceea ce privește ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun din nou doar că diplomația comercială este extrem de importantă, este un loc unde trebuie să progresăm pentru a reuși să folosim potențialul economiei noastre private care se descurcă bine în context.

Pe zona economică evident și asta e o chestiune care ține strict de securitate națională: Oprirea evaziunii fiscale. O chestiune care ține de securitate în sens strict al termenului: Energia. Și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei.

O să închei cu administrația și fenomenul corupției: În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme: Să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date.

O administrație care, prin coordonare, să reușească să integreze eforturile diferitelor sale segmente. Aici rolul președintelui este important

În ceea ce privește corupția: Am menționat expres trei lucruri:

1. O abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții.

2. Implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenomen și doar atât. Am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție.

3. Corectarea mecanismelor care întârzie procesele în materie de corupție, una din principalele probleme: Întârzieri de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.

Documentul va fi în dezbatere publică, în 24 noiembrie va fi ședință CSAT în care va fi avizat, în 26 noiembrie prezint Strategia în plenul Parlamentului. Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public dar atribuțiile instituțiilor vor fi prevăzute, planul va fi aprobat de CSAT. Planul va avea rapoarte de progres pe care le vom discuta în CSAT și comisii din Parlament.

Chestiuni de zona de apărare: Mâine, la Cincu se încheie un exercițiu militar extrem de important pentru România, peste 5000 de soldați din țări partenere participă la aceste exerciții, în prezența mai multor ambasadori la NATO. România este într-un sistem de securitate care o apără.

Ultima chestiune: Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă, ceea ce vreau să transmit este că așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe.”, a declarat Nicușor Dan.