Atacul cu drone al Rusiei asupra orașului ucrainean Cernăuți în momentul în care la București se desfășura summitul B9 nu poate fi perceput decât un semnal de atenție pe care Moscova îl dă șefilor de stat și de Guvern prezenți la reuniune, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe și fost premier, la Euronews România. Fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE), Ungureanu a evidențiat că România se numără printre statele din zona vulnerabilă a Flancului Estic, iar „Marea Neagră este în continuare un spațiu instabil din punct de vedere geopolitic și strategic”.
În jurnalul „Euronews Acum”, Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat că Formatul B9, inițiat în noiembrie 2015 ca urmare a invadării peninsulei Crimeea de către Rusia, „crește în interiorul NATO și are ca scop valorificarea Flancului estic al Alianței nord-atlantice, practic epiderma foarte sensibilă în preajma conflictului ruso-ucrainean a alianței.”
Fostul șef SIE a subliniat că România, Bulgaria, Turcia și Grecia se numără printre cele mai vulnerabile state din partea sudică a Flancului Estic.
Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier: În mod clar, partea sudică a Flancului Estic, ceea ce înseamnă România, Bulgaria, Turcia, Grecia, eventual. Partea nordică a Flancului estic, în speță, statele baltice, Polonia, se găsesc într-o situație mai bună, de aici putem observa și un fel de debalansare strategică a celor două jumătăți ale acestui flanc estic.
Odată intrarea Finlandei și Suediei în NATO, practic Marea Nordului, nu mai vorbesc despre baltice, se transformă într-o mare a Alianței-nord atlantice.
Pe când, Marea Neagră în continuare este un spațiu instabil din punct de vedere geopolitic și strategic. Există și aici explicații: statele baltice, Polonia, statele membre ale Consiliului nordic, au colaborat mult mai bine și și-au găsit cu rapiditate numitorul comun în materie de apărare și poziționări strategice în interiorul NATO sau chiar în interiorul UE.
Mihai Răzvan Ungureanu a explicat și de ce partea sudică a Flancului estic „poartă o nefericită incapacitate de cooperare internațională cu rezultat imediat”.
Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier: De ce se întâmplă acest lucru? Ar trebui să mergem înapoi la sfârșitul anilor '90. Există în continuare asperității și varii frâne care fac ca București și Sofia, Ankara să nu fie întotdeauna pe același plan, să nu poată cânta aceeași melodie deși portativul este foarte cunoscut.
Cum reacționează Rusia la extinderea influenței occidentale
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Finlanda s-ar pregăti să acapareze teritorii rusești. Întrebat dacă rușii acționează mai agresiv pentru că percep slăbiciunea statelor ori extinderea influenței occidentale, istoricul Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat că „nu Finlanda poate fi agresor, ci Finlanda este, istoricește vorbind, o victimă”.
Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier: E greu de imaginat că Finlanda are pretenții iredentiste, mai ales că la finalul războiului sovieto-finlandez, prin pacea din primăvara lui 1940, Rusia a luat teritorii din Finlanda independentă. Ăsta a fost prețul păcii, după un război foarte costisitor pentru Armata Roșie.
Nu Finlanda poate fi agresor, ci Finlanda este, istoricește vorbind, o victimă. Nu există această tendință la Helsinki.
Mihai Răzvan Ungureanu: Rusia tot înțeapă epiderma sensibilă din răsăritul Alianței Nord-atlantice
Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier: Federația Rusă încearcă și tot înțepând epiderma sensibilă din răsăritul Alianței Nord-atlantice, speculează potențiale reacții. Poate că nu neapărat, speră Moscova, moderate, ci poate depășind granițele diplomatice, lucru care nu s-a întâmplat până acum.
Exact în orele în care se desfășoară summitul de la București, Cernăuții sunt atacați de drone rusești. În momentul de față, la Cernăuți se numără victimele și sunt analizate pierderile materiale. Acest atac nu poate fi perceput decât ca un semnal de atenție pe care Moscova îl dă participanților summitului B9 de la București.
Fost șef SIE: NATO a căpătat încă o axă puternică recunoscută și politic și strategic, chiar dacă formatul B9 a avut momentele sale de infarct
Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier: NATO a căpătat încă o axă puternică recunoscută și politic și strategic, chiar dacă formatul B9 a avut momentele sale de infarct în momentul în care Ungaria și Slovacia, în mod public, se arătau interesate de Rusia și de atitudinea președintelui Putin decât de ceea ce putea să se întâmple la Bruxelles.
Nu mai suntem în această situație. Formatul B9 își recapătă relevanța.
