Președintele Nicușor Dan găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei.
Este o săptămână cu mare miză pentru România care găzduiește summitul în format B9. Peste 15 lideri europeni, președinți, ambasadori și oficiali de rang înalt vor fi prezenți miercuri la București la Summitul B9 și al Țărilor Nordice. Reuniunea este organizată încă din 2015 pentru consolidarea securității flancului estic al Europei, după Rusia a anexat peninsula Crimeea în martie 2014.
B9 e o alianță a celor nouă țări NATO situate în estul Europei, țările care din punct de vedere geografic sunt cel mai aproape de Rusia, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Evenimentul va fi coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, sub tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, cu participarea următorilor reprezentanți:
Liderii invitați la summitul B9
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Și-a început mandatul în 20 mai 2019. Fost actor, scenarist și regizor, conduce Ucraina, țara invadată de Rusia în 2022. Încearcă să mențină bune relații cu SUA și să păstreze sprijinul Washingtonului. A negociat împrumuturi și ajutoare europene și americane de zeci de miliarde de euro
Vrea să transforme Ucraina într-un centru de producție de armament modern (drone).
Mark Rutte, secretar general al NATO. Conduce alianța militară din 1 octombrie 2024. Este supranumit ”Domnul Teflon” pentru abilitatea sa de negociere.
Încearcă să păstreze unitatea NATO în fața amenințărilor de retragere ale lui Donald Trump. Pledează mereu pentru creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre
Karol Nawrocki, președintele Poloniei. Conduce Polonia din 6 august 2025. Politica sa înseamnă promovarea valorilor tradiționale și a suveranității naționale.
Este considerat un critic al acțiunilor și influenței Uniunii Europene. Se opune constant Guvernului Donald Tusk și este reticent în privința aderării Ucrainei la NATO.
Thomas DiNanno, subsecretar de Stat al SUA. Răspunde de controlul armamentelor și securitatea internațională din octombrie 2025.
A fost secretar adjunct și oficial superior al Biroului pentru Controlul, Verificarea și Conformitatea Armelor. În această calitate, a condus politica externă pentru controlul armelor nucleare, stabilitatea strategică, apărarea antirachetă și spațiul cosmic
A condus negocierile cu Rusia referitoare la tratatul New START privind reducerea armelor nucleare, în 2020.
Statele baltice, îngrijorate de agresivitatea Rusiei
- Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei
- Alar Karis, președintele Estoniei
- Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei
Estonia, Letonia și Lituania sunt foste țări sovietice. Membre NATO și ale UE, sunt vecine cu Rusia și Belarus, aliat apropiat al Moscovei.
Statele baltice construiesc garduri și fortificații la frontierele cu Rusia și Belarus. Rolul este de securizare a granițelor UE, prevenirea migrației ilegale și contracararea amenințările militare
Cehia și Slovacia, din centrul Europei, la București
- Petr Pavel, președintele Cehiei
- Peter Pellegrini, președintele Slovaciei
Petr Pavel a fost președintele Comitetului militar al NATO (2015 – 2018). Are o puternică poziție pro-europeană și pro-NATO. Pledează pentru apartenența activă la UE și Alianța Nord-Atlantică și susține ferm Ucraina.
Peter Pellegrini susține extinderea Uniunii Europene, considerând acest lucru o prioritate a politicii sale externe. A cerut un referendum privind restabilirea unei procuraturi speciale anticorupţie în Slovacia
Formatul B9 se extinde cu țările nordice
- Alexander Stubb, președintele Finlandei
- Mette Frederiksen, prim-ministrul Regatului Danemarcei
Finlanda a aderat la NATO în 2023 din cauza amenințărilor Rusiei vecine. Acum, președintele Stubb crede că este vremea ca guvernele europene să intre în contact direct cu Moscova
Mette Frederiksen este cel mai tânăr premier al Danemarcei. Susține o atitudine mai fermă a apărării europene în faţa unei Rusii expansioniste. Danemarca este membru fondator al NATO cu rol important în securitatea arctică
Din nordul Europei până la Marea Neagră
- Pål Jonson, Ministrul Apărării din Regatul Suediei
- Espen Barth Eide, ministrul Afacerilor Externe din Regatul Norvegiei
- Benedikt Arnason, secretarul de stat, Cancelaria premierului Islandei
- Nikolay Milkov, reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO
- Kissné Hlatki Katalin, ambasadorul Ungariei în România
De ce este important summitul B9
Summitul are o miză clară, dincolo de componenta diplomatică. În primul rând, mesajul principal care se dorește a fi transmis este acela că NATO trebuie să rămână unit, puternic și stabil. Orice semnal de slăbire a Alianței ar putea fi interpretat ca o vulnerabilitate, mai ales în zona flancului estic.
În același timp, reuniunea de la București are și un rol strategic imediat, deoarece pregătește terenul pentru summit-ul NATO de la Ankara, programat în această vară.
Un alt aspect important este poziționarea României. Prin organizarea acestui summit, Bucureștiul transmite un semnal clar că își asumă un rol activ și credibil în arhitectura de securitate europeană, consolidându-și statutul de actor regional relevant.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.
România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară, după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022, consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.
