Președintele Nicușor Dan a găzduit miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei.
Este o săptămână cu mare miză pentru România care găzduiește summitul în format B9. Peste 15 lideri europeni, președinți, ambasadori și oficiali de rang înalt au fost prezenți miercuri la București la Summitul B9 și al Țărilor Nordice. Reuniunea este organizată încă din 2015 pentru consolidarea securității flancului estic al Europei, după Rusia a anexat peninsula Crimeea în martie 2014.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Liderii NATO resping condițiile Moscovei pentru negocieri și reafirmă sprijinul pentru Ucraina
Prezenți la Summitul B9, liderii NATO și ai statelor de pe flancul estic au transmis un mesaj ferm către Moscova după declarațiile Kremlinului privind eventuale negocieri condiționate de retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Oficialii occidentali au reiterat că sprijinul pentru Kiev rămâne obiectivul strategic al Alianței, iar orice decizie privind un eventual compromis aparține exclusiv Ucrainei.
Pornind de la o declarație a lui Peskov privind posibile negocieri condiționate de retragerea trueplor ucrainene din Donbas, având în vedere prezența președintelui Zelenski, care este formula sprijinului NATO și perspectiva țărilor din flancul estic cu privire la aceste cerințe?
„Ucraina nu face parte din NATO, dar prezența președintelui Zelenski este simbolică. Grupul B9 privește cu atenție către război. Avem un agresor, Putin și Rusia, și o victimă, Ucraina. Declarația summitului B9 este foarte clară: țelul strategic este să sprijinim Ucraina. Sperăm că vom vedea o pace justă și durabilă în care să se afirme clar cine este agresorul.”, a spus Nawrocki.
„Putin a început acest război în 2015 și l-a continuat în 2022. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ce trebuie pentru a rămâne în luptă cât mai multă vreme. Putin ar trebuie să fie dispus să colaboreze, dar acum nu este. Dacă vine momentul unui armistițiu, decizia va fi a guvernului ucrainean în ce privește un compromis. Rușii știu precis că dacă sunt opriți acum, nu vor mai putea ataca niciodată. Mingea este în terenul lui Putin, trebuie să o joace, chiar dacă acum nu vrea.”, a adăugat Rutte.
„Când un politician face o declarație, ea se orientează și spre interior. Rusia nu este în cea mai fericită situație. Fiecare țară este dispusă să sprijine Ucraina și pentru propria sa securitate.”, a conchis Nicușor Dan.
Ați vorbit despre creșterea prezenței militare SUA pe flancul estic după retragerea unor trupe americane din SUA?
„SUA rămâne implicată în apărarea părții europene a NATO. Europa este importantă și pentru apărarea continentului american. SUA au investit mult și nivelul de descurajare trebuie să fie cât mai puternic. Războiul din Iran a dus la degradarea stocului de rachete, suntem în consultări strânse cu SUA.”, susține Rutte.
„Toți aliații cunosc poziția noastră. Polonia este pregătită pentru relocarea unor trupe din Germania. Dar acest subiect nu a fost discutat formal”, a adăugat Nawrocki.
„Noi luăm foarte în serios și NATO și articolul 5. Interesul comun este ca prezența militară americană în Europa să fie semnificativă. Fiecare dintre țările europene își dorește prezență individuală americană, dar nu veți vedea între europeni discuții neprincipale despre cum să împărțim trupele americane.”, a continuat Nicușor Dan.
Există riscul ca președintele Trump să se gândească la țările aliate în mod diferit și există riscul de fragmentare NATO din această perspectivă?
„Am fost la Casa Albă și erau nemulțumiri că nu toate angajamentele legate de folosirea bazelor din Europa erau utilizate deplin, dar am dat asigurări că angajamentele bilaterale sunt respectate masiv.
Germania cheltuiește pe apărare dublu față de cât cheltuia cu ceva vreme în urmă, iar lucrurile astea se văd și la Washington. Cheltuielile din NATO trebuie sporite mai mult, trebuie să producem mai mult și să inovăm mai mult, iar Ucraina ne-a arătat multe despre războiul modern și utilizarea dronelor.
Trebuie să ne organizăm. Și asta am tot făcut, cu Baltic Sentry, Eastern Sentry și acum Arctic Sentry. Prietenii noștri din SUA au auzit mesajul nostru.”, a zis Rutte.
Nicușor Dan la finalul summitului B9: Am discutat cu secretarul general al NATO despre dronele care pătrund în România
Președintele Nicușor Dan a declarat că a avut o discuție substanțială cu șefii de stat și de Guvern prezenți la summitul B9, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan:
- Statele din formatul B9, statele din zona nordică au preocupări comune și au o amenințare comună - Rusia. E logic ca pozițiile noastre să compatibilizate în întâlniri cum a fost cea de azi. A apărut în discuție ideea ca această compatibilitate să devină la un moment dat mai formală într-un format mai extins decât acesta.
- În urma summitului, părțile au emis o declarație. În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre.
- În declarație vorbim despre Ucraina, evident, și de sprijinul pe care țările noastre continuă să îl ofere Ucrainei și asistență militară în faza curentă și garanții de securitate în faza următoare.
- Tradițional, summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO care anul acesta este la Ankara. Tema summitului B9 a fost „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică” pentru că pentru securitate Europei, pentru funcționarea NATO, relația trans-atlantică este extrem de importantă.
Ce angajamente și-au luat liderii reuniți la summitul B9
Nicușor Dan, președintele României: În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.
Sintagma NATO 3.0 pe care ați văzut-o în declarație, cumva comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi.
Am trecut în revistă pe unde suntem cu respectare angajamentelor pe care ni le-am asumat la summitul de la Haga la summitul NATO de anul trecut și progresăm, adică suntem cu toții serioși, ne ținem de cuvânt și asta face bine alianței.
Din partea României, după cum știți, suntem la 2,5% din PIB la capitolul cheltuieli militare și foarte important, pentru că a fost o discuție la întâlnirea de azi, 40% din acești 2,5% se duc pe echipamente noi.
Nicușor Dan: Moldova este un stat pe Flancul Estic amenințat într-un proces de război hibrid cu Rusia
Nicușor Dan, președintele României: Dincolo de chestiunile generale ale Alianței, am vorbit despre Moldova. Moldova este un stat pe Flancul Estic amenințat într-un proces de război hibrid cu Rusia și e important pentru Moldova, pentru noi, pentru Ucraina, pentru Alianță, e important să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni.
„Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează”
Nicușor Dan, președintele României: Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.
A fost o reuniune constructivă, deschisă. Mă bucur că la sfârșitul ei pozițiile noastre sunt foarte asemănătoare. Am încredere că summitul NATO de la Ankara va fi un succes.
Ungaria s-a abținut „constructiv” de la declarația summitului B9 de la București
Ungaria s-a abținut de la semnarea declarației finale a summitului B9 desfășurat la București, invocând lipsa unui guvern învestit care să poată decide asocierea oficială la document. În declarația comună, Budapesta vorbește despre o „abținere constructivă”,
„Ungaria ar dori să semnaleze o abținere constructivă. Ca atare, Ungaria nu este în măsură să accepte actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. În ceea ce privește limbajul convenit aplicabil în viitor, decizia corespunzătoare va fi luată de viitorul guvern al Ungariei”, se arată la finalul declarației comune a Summitului B9.
Potrivit Departamentului de Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale, Ungaria a fost de acord din punct de vedere politic cu temele discutate în cadrul summitului, inclusiv cele legate de securitate și apărare, însă nu a putut să se asocieze oficial documentului deoarece nu are încă un guvern învestit care să ofere un mandat clar pentru semnarea declarației.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un guvern învestit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației, și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv.”, a transmis departamentul Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale.
Declarația Comună a Summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București
„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.
Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.
Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.
Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.
Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Ne menținem angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica.
Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.
Subliniem importanța inițiativelor UE, precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL).
Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită.
Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO-UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova.
Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică.
Așteptăm cu nerăbdare următoarea reuniune din Republica Polonă”.
Fotografie de familie, la finalul reuniunii
Liderii care participă la summitul B9 au făcut o fotografie de familie, înainte dejunului de lucru.
Zelenski: Ucraina se bazează pe sprijinul european
Volodimir Zelenski a declarat miercuri, la Summitul B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, că Ucraina se bazează pe sprijinul european și pe pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru a începe, cel târziu în luna iunie, producția de drone.
„Este important că astăzi avem acest format”, a afirmat liderul ucrainean, referindu-se la reuniunea care aduce împreună statele din Europa de Nord, Centrală și de Est, regiuni pe care le consideră expuse „amenințării ruse, din toate punctele de vedere”.
Zelenski a subliniat că această amenințare era evidentă încă dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, când, potrivit acestuia, Rusia a cerut ca țara sa „să revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot”. El a calificat această solicitare drept „o cerință prostească și complet neacceptabilă” și a avertizat că, „dacă au șansa, vor să se revină la acest punct de vedere”.
Volodimir Zelenski a ajuns la Cotroceni
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns la Palatul Cotroceni, unde participă la Summitul B9 alături de liderii statelor de pe flancul estic și nordic al NATO.
Liderul ucrainean urmează să susțină și un discurs în cadrul reuniunii, într-un moment cheie pentru discuțiile privind securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina.
Zelenski a ajuns la București
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a ajuns la București. Acesta și-a anunțat sosirea printr-o postare pe X.
„Astăzi are loc aici Summitul București 9, la care participă țările din Europa de Nord. În marja summitului sunt programate întâlniri importante. Noi toți, la nivel mondial, avem nevoie de decizii comune și de eforturi comune pentru a asigura mai multă securitate pentru toată lumea. Vom mobiliza resurse suplimentare pentru apărarea noastră și vom extinde formatul Drone Deals.
Olena se va întâlni cu Prima Doamnă a României”, as pus Zelenski.
Nawrocki: Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a transmis un mesaj ferm la summitul B9 de la București, subliniind importanța unității NATO și a consolidării securității pe flancul estic al Europei.
„Mulțumesc gazdelor române pentru ospitalitatea cu care ne-au primit la București în cadrul acestui format, un simbol al răspunderilor noastre strategice comune. Sunt foarte bucuros să mă aflu aici, pentru că este prima dată când am avut privilegiul să particip la summitul B9 în calitate de președinte al Poloniei. Sunt bucuros că îi avem aici pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și reprezentanți ai SUA.
Când Polonia și România au lansat acum 11 ani formatul B9, unii au tras semnalul de alarmă prea târziu. Ne-am gândit că gândirea imperială se întorsese în Europa, că sprijinul trebuie să existe mai mult decât pe hârtie. Nimeni nu poate spune că nu a fost prevenit acest lucru. Conflictul Rusiei nu este un conflict izolat, este o amenințare la întreaga ordine nord-atlantică. Se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice din regiunea noastră. De aceea, B9 este mai important astăzi decât a fost la crearea sa.
Nu suntem o periferie, suntem centrul de gravitație al NATO. De la Marea Neagră și din ce în ce mai mult spre nordul continentului este necesară coeziunea țărilor noastre. Acesta este și motivul pentru care urăm bun venit și prietenilor noștri din nord, suntem bucuroși că sunteți alături de noi. Angajamentul dumneavoastră întărește fundamental arhitectura Europei de Nord și de Est.
Împreună construim o zonă continuă de securitate de la Arctica și până la Marea Neagră, această unitate este cea mai mare putere a noastră. Este exact ceea ce face Kremlinul să se teamă. Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO. O prezență aliată puternică, un angajament continuu din partea SUA și a altor aliați sunt esențiale pentru descurajare și pentru apărarea regiunilor noastre.
În mai puțin de două luni va avea loc summitul NATO de la Ankara. Acel summit trebuie să trimită un mesaj foarte clar. NATO este unită, este pregătită și va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru”, a declarat Nawrocki.
Nawrocki: Descurajarea credibilă necesită investiții reale. Polonia alocă 5% din PIB pentru apărare
Karol Nawrocki a vorbit și despre nevoia unor investiții mai mari în apărare și despre rolul esențial al NATO în descurajarea agresiunilor de orice fel asupra teritoriilor alianței.
„Descurajarea credibilă necesită însă și investiții credibile. Polonia dedică deja 5% din PIB pentru apărare, una dintre cele mai mari contribuții din toată Alianța. Creșterea acestor cheltuieli este indispensabilă pentru siguranța noastră colectivă.
Summitul de la Ankara trebuie să întărească apărarea avansată a NATO, pentru a demonstra că Alianța posedă și voința politică, și capacitatea militară necesare pentru a descuraja agresiunea.
Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, nu există îndoială cu privire la cine a început acest război. Și nu trebuie să uităm nici sprijinul Belarusului, care continuă să susțină efortul de război și permite lansarea unor măsuri ostile către Ucraina de pe teritoriul său”, a declarat președintele Poloniei.
Nicușor Dan: Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării
Președintele României, Nicușor Dan, a deschis lucrările summitului printr-o declarație cu privire la obiectivele reuniunii.
„După cum știți noi suntem co-fondatorii acestui format. Bine ați venit la Cotroceni, mulțumesc pentru prezență statelor B9. Întâlnirea noastră se desfășoară într-un climat internațional dinamic și se desfășoară cu 2 luni înainte de summitul de la Ankara.
Suntem în apropierea Ucrainei, în apropierea Mării Negre și în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este amenințat. Scopul nostru este de a coagula viziunile noastre cu privire la viitorul NATO. Pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate și pentru consolidarea relației trans-atlantice.
Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția noastră la alianță și trebuie să construim o bază industriala, militară trans-atlantică solidă. E o oportunitate pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la summitul NATO de la Haga și e o oportunitate pentru a ne reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Moldova. De securitatea lor depinde securitatea noastră”, a spus Nicușor Dan.
Mark Rutte a ajuns la Cotroceni pentru Summitul B9
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, marcând începutul oficial al Summitului B9.
Sosirea lui Mark Rutte a încheiat seria primirilor oficiale ale liderilor prezenți până în acest moment, în cadrul unei ceremonii desfășurate conform protocolului, în prezența șefilor de delegații din statele de pe flancul estic și nordic al NATO.
La summit este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Evenimentul reunește peste 15 lideri și oficiali de rang înalt și are ca obiectiv consolidarea securității pe flancul estic al Alianței, într-un context regional tensionat.
Președintele Lituaniei a ajuns la Cotroceni
Președintele Lituaniei Gitanas Nausėda a ajuns la Cotroceni. Până acum, printre liderii importanți care au ajuns la Cotroceni se numără Mark Rutte, secretarul general al NATO, Alar Karis, președintele Estoniei, Petr Pavel, președintele Cehiei, Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei, Peter Pellegrini, președintele Slovaciei, Alexander Stubb, președintele Finlandei și reprezentantul SUA, Thomas G. DiNanno.
Reprezentantul președintelui Donald Trump a sosit la București
Reprezentantul președintelui Donald Trump la Summitul B9, Thomas G. DiNanno, a anunțat pe X sosirea sa în România: „Sosesc în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summitul B9. Bună seara, București!!”
Ce este B9
B9 e o alianță a celor nouă țări NATO situate în estul Europei, țările care din punct de vedere geografic sunt cel mai aproape de Rusia, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Evenimentul va fi coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, sub tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, cu participarea următorilor reprezentanți:
Liderii invitați la summitul B9
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Și-a început mandatul în 20 mai 2019. Fost actor, scenarist și regizor, conduce Ucraina, țara invadată de Rusia în 2022. Încearcă să mențină bune relații cu SUA și să păstreze sprijinul Washingtonului. A negociat împrumuturi și ajutoare europene și americane de zeci de miliarde de euro
Vrea să transforme Ucraina într-un centru de producție de armament modern (drone).
Mark Rutte, secretar general al NATO. Conduce alianța militară din 1 octombrie 2024. Este supranumit ”Domnul Teflon” pentru abilitatea sa de negociere.
Încearcă să păstreze unitatea NATO în fața amenințărilor de retragere ale lui Donald Trump. Pledează mereu pentru creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre
Karol Nawrocki, președintele Poloniei. Conduce Polonia din 6 august 2025. Politica sa înseamnă promovarea valorilor tradiționale și a suveranității naționale.
Este considerat un critic al acțiunilor și influenței Uniunii Europene. Se opune constant Guvernului Donald Tusk și este reticent în privința aderării Ucrainei la NATO.
Thomas DiNanno, subsecretar de Stat al SUA. Răspunde de controlul armamentelor și securitatea internațională din octombrie 2025.
A fost secretar adjunct și oficial superior al Biroului pentru Controlul, Verificarea și Conformitatea Armelor. În această calitate, a condus politica externă pentru controlul armelor nucleare, stabilitatea strategică, apărarea antirachetă și spațiul cosmic
A condus negocierile cu Rusia referitoare la tratatul New START privind reducerea armelor nucleare, în 2020.
Statele baltice, îngrijorate de agresivitatea Rusiei
- Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei
- Alar Karis, președintele Estoniei
- Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei
Estonia, Letonia și Lituania sunt foste țări sovietice. Membre NATO și ale UE, sunt vecine cu Rusia și Belarus, aliat apropiat al Moscovei.
Statele baltice construiesc garduri și fortificații la frontierele cu Rusia și Belarus. Rolul este de securizare a granițelor UE, prevenirea migrației ilegale și contracararea amenințările militare
Cehia și Slovacia, din centrul Europei, la București
- Petr Pavel, președintele Cehiei
- Peter Pellegrini, președintele Slovaciei
Petr Pavel a fost președintele Comitetului militar al NATO (2015 – 2018). Are o puternică poziție pro-europeană și pro-NATO. Pledează pentru apartenența activă la UE și Alianța Nord-Atlantică și susține ferm Ucraina.
Peter Pellegrini susține extinderea Uniunii Europene, considerând acest lucru o prioritate a politicii sale externe. A cerut un referendum privind restabilirea unei procuraturi speciale anticorupţie în Slovacia
Formatul B9 se extinde cu țările nordice
- Alexander Stubb, președintele Finlandei
- Mette Frederiksen, prim-ministrul Regatului Danemarcei
Finlanda a aderat la NATO în 2023 din cauza amenințărilor Rusiei vecine. Acum, președintele Stubb crede că este vremea ca guvernele europene să intre în contact direct cu Moscova
Mette Frederiksen este cel mai tânăr premier al Danemarcei. Susține o atitudine mai fermă a apărării europene în faţa unei Rusii expansioniste. Danemarca este membru fondator al NATO cu rol important în securitatea arctică
Din nordul Europei până la Marea Neagră
- Pål Jonson, Ministrul Apărării din Regatul Suediei
- Espen Barth Eide, ministrul Afacerilor Externe din Regatul Norvegiei
- Benedikt Arnason, secretarul de stat, Cancelaria premierului Islandei
- Nikolay Milkov, reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO
- Kissné Hlatki Katalin, ambasadorul Ungariei în România
De ce este important summitul B9
Summitul are o miză clară, dincolo de componenta diplomatică. În primul rând, mesajul principal care se dorește a fi transmis este acela că NATO trebuie să rămână unit, puternic și stabil. Orice semnal de slăbire a Alianței ar putea fi interpretat ca o vulnerabilitate, mai ales în zona flancului estic.
În același timp, reuniunea de la București are și un rol strategic imediat, deoarece pregătește terenul pentru summit-ul NATO de la Ankara, programat în această vară.
Un alt aspect important este poziționarea României. Prin organizarea acestui summit, Bucureștiul transmite un semnal clar că își asumă un rol activ și credibil în arhitectura de securitate europeană, consolidându-și statutul de actor regional relevant.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.
România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară, după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022, consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.
