Vestea că Statele Unite ale Americii își ajustează prezența militară în România a fost imediat exploatată de presa rusă, dar și de propagandiștii pro-ruși din țara noastră. Numai că americanii au precizat clar că nu este vorba despre o reducere, dacă avem în vedere că militarii respectivi nu se află în România. Este vorba despre faptul că acel grup de militari, care sunt plasați prin rotație în diverse state NATO, nu va mai ajunge în România. Astfel, numărul trupelor americane din țara noastră rămâne același ca și până acum.
Însă ceea ce trebuie subliniat este că acest anunț nu este o surpriză din moment ce Donald Trump l-a făcut public încă din ianuarie, când și-a început mandatul de președinte al SUA. La acel moment, dar și ulterior, președintele american a precizat că SUA vor dispune o relocare a unor trupe, pentru a se concentra mai mult pe zona indo-pacifică.
Fost oficial al NATO, despre ajustarea trupelor americane în România
În plus, experții au explicat că SUA chiar își întăresc poziția în mai multe state din NATO prin tehnică militară.
În direct la Euronews România, fostul purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a explicat cum trebuie privită această recalibrare operată de SUA.
Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO: „Cred că este importantă această declarație, pentru că este o poziție bicamerală a republicanilor care au un rol important în ceea ce privește deciziile Pentagonului. Nu este un semnal bun faptul că acest anunț a fost făcut fără o coordonare cu Congresul și nu avem o viziune de ansamblu asupra ajustării posturii americane globale. Acest anunț privind faptul că această unitate, care venea prin rotație, atât în România cât și în Ungaria, Bulgaria și Slovacia, nu e clar dacă face parte dintr-un cadru mai larg de anunțuri privind alte ajustări pe plan global.
Ajustare, pentru că americanii nu pleacă din România și inclusiv aceste forțe rotaționale nici nu se aflau în România. Din momentul în care Washingtonul, sub administrația anterioară, a decis să trimită această unitate, prin rotație, în Europa, acești soldați petreceau doar o parte din an în România, pentru că făceau alte exerciții în alte țări. Deci nu e vorba de trupe staționate în România care dintr-o dată își fac bagajele și pleacă. E vorba de soldați care nu vor mai veni.
Dar în același timp, e important să ne uităm la ceea ce rămâne. Rămân în jur de 1.000 de trupe americane în România, rămân cele trei baze importante (Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii) și rămâne această relație cu SUA, care, până la urmă, este esențială pentru securitatea României, în cadrul alianței nord-atlantice, care implică și importante contracte de înzestrare a forțelor armate române și continuarea relațiilor care sunt esențiale pentru securitatea României și a Europei.
Deci cred că trebuie să fim foarte atenți cu termenii pe care îi folosim, pentru că nu e vorba nici de retragerea trupelor americane, nici de retragerea unei mari părți a trupelor americane, ci este doar sfârșitul unei rotații a unei unități în România. Dar SUA rămân și și-au exprimat din nou angajamentul și față de România, și față de Europa, și față de NATO.
Rotațiile pot să includă diverse unități, care pot să aibă mărimi diferite. Deci totdeauna e foarte greu să cuantifici exact ce înseamnă aceste rotații. Era un supliment de trupe americane care făceau anumite exerciții alături de trupele românești. Nu era o prezență permanentă în România. Nu știm încă exact amploarea acestor ajustări și să vedem dacă există și alte anunțuri.
În ceea ce priveștre coordonarea, este mai puțin problema României, cât mai mult problema SUA. Administrațiile americane nu au niciodată un proces strict de coordonare, iar în ceea ce privește coordonarea cu România, din câte știu eu, cred că vine mai curând din partea americanilor decât din partea românilor. Deci nu aș da vina pe autoritățile române din acest punct de vedere. Dar aș spune că trebuie să ne uităm la întregul context, chiar dacă acest gen de anunț este un semnal neplăcut și la un moment în care ar trebui să punem mai multă presiune asupra Rusiei și asupra lui Putin. Cu toate acestea, este o ajustare limitată care nu reprezintă nici o surpriză și nici o catastrofă. Nu de acești 1.000 de soldați americani depinde apărarea țării. Acest lucru trebuie să fie clar tuturor.
În ceea ce privește Polonia și celelate țări, trebuie să vedem exact care va fi aspectul global al acestei ajustări a posturii militare americane, care este de natură globală și nu e o surpriză, pentru că, de la începutul administrației, președintele Trump și ministrul Apărării, Pete Hegseth, au fost foarte clari că va fi o oarecare reorientare, pe de o parte către teritoriul american și, pe de altă parte, către indo-pacific."
- În jur de 1.000 de militari americani nu vor mai ajunge în România, ca parte a acelei rotații programate inițial.
Ce mesaj primește Rusia după această veste
În acest context, se pune întrebarea: cum privește Rusia această decizie. La o primă vedere, este deja clar că rușii încearcă să profite, numai că narațiunile lor sunt contrate imediat cu realitatea de pe teren. Astfel, deși aparența persistă, realitatea este cu totul alta.
Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO: „Cred că trebuie văzut ca un mesaj că trebuie să accelerăm tot ceea ce înseamnă întărirea efectivelor forțelor armate române, modernizarea, dotarea, întărirea industriei de apărare, unde vedem că, chiar zilele trecute, Rheinmetall și Bulgaria anunțau că pot să fie mult mai avansate în ceea ce privește o fabrică de armament decât este proiectul cu România.
Lucrurile acestea trebuie clarificate și trebuie, pe de o parte, menținută relația și dialogul constant cu SUA și întărit la toate aceste nivele, de la Congres până la administrație. În acealași timp, trebuie întărită și cooperarea cu alți aliați europeni.
E important de menționat că Franța, care este națiunea-cadru pentru grupul de luptă multinațional de la Cincu, tocmai a început un exercițiu de mare amploare, cel mai important exercițiu din acest an din România, tocmai pentru a integra diversele forțe ale aliaților NATO într-o nouă brigadă multinațională. Deci există foarte multe lucruri care se întâmplă în același timp și care fac parte din acest context global.
Sigur că Moscova va încerca întotdeauna să utilizeze orice argument și orice știre pentru a crea diviziuni între aliați, între americani și europeni și pentru a submina încrederea atât în autoritățile naționale, cât și în NATO și UE. Acesta este narativul Kremlinului.
De aceea, e important să analizăm toate aceste dezvoltări cu calm și să subliniem că nu era ceva neprevăzut, era ceva așteptat și discuția a fost încă de la începutul acestui an că trupele reduse vor fi tocmai acest trupe care veneau prin rotație și care au fost adăugate în 2022 și că nu este o catastrofă și nu este o subminare a apărării României și a NATO. Sunt ajustări pe care orice administrație le face având în vedere interesele naționale.
Trebuie să subliniem și că apărarea NATO este flexibilă și adaptabilă. Recent, NATO a lansat Eastern Sentry, tocmai în urma incursiunilor aeriene în spațiul Poloniei, României și Estoniei. În acest cadru, comandantul suprem aliat în Europa, generalul american Grynkewich are posibilitatea să deplaseze trupe și capacități dintr-o parte a Europei în alta, inclusiv în România, dacă este nevoie. Deci nu înseamnă că România rămâne fără apărare. Și acesta trebuie să fie și mesajul către Putin, că continuăm să lucrăm cu SUA, aliații europeni între ei și găsesc modalități de a se întări.
Acum două săptămâni a avut un exercițiu mare al NATO, iar acestea pot complica calculul nuclear al Moscovei. Dar nu există niciun fel de indicație din partea Washingtonului că ar dori să-și retragă umbrela nucleară de deasupra Europei."
