Incidentul grav în care Rusia a atacat Polonia cu 21 de drone a determinat NATO să ia măsuri de urgență. Imediat după atacul dinspre 9 spre 10 septembrie, în care toate dronele rusești au fost doborâte de către polonezi, Donald Tusk a invocat articolul 4 din Tratatul NATO.
În urma consultărilor rezultate, șeful NATO, Mark Rutte, a anunțat, pe 12 septembrie, înființarea Eastern Sentry, adică Santinela Estică.
Ce înseamnă Santinela estică, lansată de NATO
Este vorba despre o operație militară care implică o misiune flexibilă pe care NATO o demarează pentru consolidarea flancului estic, acolo unde se află și România.
În plus, totul vine și pe fondul exercițiului militar Zapad 2025, desfășurat în Belarus, adică în apropierea granițelor Poloniei și Ucrainei și la care participă 30 de state, iar Rusia este principalul organizator. Trebuie precizat că „Zapad” înseamnă „occident”, iar aceste exerciții sunt cu caracter ofensiv, nu defensiv, așa cum sunt misiunile NATO. Iar misiunea lansată acum de NATO, Santinela Estică, este tot cu caracter defensiv și începe în aceste zile.
Cu ce contribuie aliații NATO la Santinela estică
Generalul american Alexus G. Grynkewich, care este comandantul suprem al NATO în Europa, a anunțat că forțele terestre ale alianței sunt desfășurate în opt state.
Până acum, aliații NATO au început să anunțe desfășurarea de forțe și de capabilități militare pe flancul estic al NATO.
- Danemarca - două avioane F-16 și o fregată cu rol antiaerian.
- Franța - trei avioane Rafale.
- Germania - patru avioane Eurofighter.
- Marea Britanie și-a exprimat dorința de a-și oferi sprijinul, dar detaliile sunt în curs de finalizare. În urmă cu câteva zile, secretarul britanic al Apărării, John Healey, a spus că a cerut armatei să găsească opțiuni, iar una dintre posibilități ar fi desfășurarea a până la șase avioane Typhoon.
Până în acest moment, acestea sunt datele cunoscute, însă urmează multe alte mobilizări nu doar ca sprijin aerian, ci și naval și terestru, care încep din zona arctică și continuă până în Marea Neagră și Mediterană.
NATO a subliniat că misiunea nu se va baza pe „desfășurări fixe”, ci va roti resursele în funcție de amenințările emergente, ceea ce va îngreuna anticiparea mișcărilor alianței de către Rusia.
Practic, această mișcare făcută de NATO arată că urmează în orice moment un răspuns colectiv al aliaților în cazul în care rușii mai atacă vreun stat membru. Este exact activarea articolului 5 din Tratatul NATO, care stipulează că „un atac asupra unui aliat înseamnă un atac asupra tuturor”. Este și un test pe care Rusia l-a făcut, dorind să afle dacă Alianța chiar este dispusă să se angajeze într-un război direct cu Moscova. Iar răspunsul arată că da.
Zidul de drone împotriva atacurilor Rusiei
După atacul rușilor cu drone asupra Poloniei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit „zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Un proiect similar „zidului de drone” a fost propus și de cele trei țări baltice la începutul acestui an, dar Comisia Europeană l-a respins atunci.
Acest atac din Polonia a fost contracarat, însă costurile au fost foarte mari pentru NATO, în comparație cu prețurile dronelor rusești, dacă avem în vedere că acestea au fost doborâte cu ajutorul avioanelor F-35, F-16 sau AWACS. Au fost activate și sistemele antirachetă Patriot, care au detectat pe radare acele drone.
Mulți s-au întrebat de ce nu a recurs Polonia la un sistem anti-dronă mult mai ieftin, precum Sky CTRL, pe care îl utilizează. Însă forțele aeriene intervin doar atunci când un „intrus” zboară peste o anumită altitudine, care înseamnă, de obicei, peste trei kilometri.
În acest moment, există alte două proiecte în curs de desfășurare, anunțate anul trecut: „Linia de apărare baltică” a celor trei state baltice și „Scutul de Est” al Poloniei. Însă aceste proiecte, pentru care au fost alocate deja miliarde de euro, au nevoie de ani buni pentru a fi finalizate.
De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a încălcat, cu drone, teritoriul unor state precum România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania și Letonia. Dacă până acum se putea vorbi de lipsa de intenție de a ataca aceste state, de această dată nu mai este vorba de așa ceva, pentru că incursiunea dronelor în Polonia a fost una țintită și planificată de mult timp, dacă avem în vedere că au fost găsite cartele SIM și modemuri poloneze în resturile de drone doborâte. Iar ucrainenii i-au avertizat pe polonezi încă din luna iulie despre faptul că au descoperit aceste SIM-uri care sunt menite, printre altele, să evite bruiajul. În plus, numărul dronelor, adică 21, după unele surse poloneze, precum și durata atacului, adică șase ore, sugerează că totul a fost bine pregătit. Printre acele drone, rușii au trimis și drone-momeală Gerbera, ceea ce indică faptul că armata rusă a dorit să vadă cum acționează apărarea și unde exact sunt plasate diverse sisteme de apărare.
Astfel, Santinela Estică reprezintă o măsură cu adevărat coerentă a NATO de consolidare a flancului estic și una de adaptare la noile provocări făcute de Rusia. Totodată, ea reprezintă o dovadă a solidarității aliaților, adică ceea ce rușii nu doreau. De altfel, liderii de la Kremlin au spus de câteva ori că „NATO este o alianță moartă”.
Între timp, discuțiile pentru o încetare a focului în războiul din Ucraina au „luat o pauză”, după cum a recunoscut chiar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția că nu poate fi vorba despre pace și că Putin vrea în continuare „ocuparea întregii Ucraine”. De altfel, intensitatea ultimelor eforturi ale Rusiei sugerează exact acest lucru.
