Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 169), Vodafone (canalul 410).

Misiunea Artemis 1. Ce resurse există pe Lună și cum pot ajuta omenirea. Dumitru Prunariu: Putem obține energie solară, pentru a o transforma în energie electrică

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Racheta americană Artemis 1, lansată de NASA pe 16 noiembrie, aduce SUA cu un pas mai aproape de a trimite din nou astronauți pe suprafața Lunii, pentru prima dată de la încheierea programului Apollo, în urmă cu 50 de ani.

Misiunea din Florida a costat patru miliarde de dolari

Misiunea din Florida, care a costat patru miliarde de dolari, a reușit să verifice dacă vehiculul Orion este sigur pentru a transporta în spațiu, în viitor, un echipaj uman. Capsula Orion, parte a misiunii, a trecut la 130 km deasupra suprafeței lunare, apoi a intrat pe o orbită record, conform NASA. Capsula se va întoarce pe Pământ, urmând să amerizeze în Pacific, în decembrie. NASA speră să trimită patru astronauți în jurul Lunii în următorul zbor, în 2024, și să aselenizeze un echipaj începând din 2025.

„Toată lumea se aștepta ca după programul Apollo, NASA să continue un astfel de program, iar acum să fi fost demult pe planeta Marte. Bugetele pentru spațiul cosmic trebuie drămuite, împărțite. Au fost alocate pentru alte programe importante, stația orbitală, naveta, și, acum, după 50 de ani de la ultima aselenizare a navei Apollo 17, o nouă navă lunară ocolește Luna, va reveni pe Pământ și în următorii ani așteptăm ca noi echipaje să ajungă pe Lună. Ce este important acum? Mergem pe Lună să construim o bază permanentă la Polul Sud al Lunii, să explorăm, dar să și exploatăm resurse naturale de pe Lună, vom construi o stație orbitală circumlunară, care se va numi Getaway, iar Europa are o contribuție deosebită la construirea ei, unul din modulele abitabile este construit exclusiv de Agenția Spațială Europeană, încă unul în colaborare cu Agenția Spațială Japoneză. La această navă, Orion, care se învârte acum în jurul Lunii, modulul de serviciu este construit de Europa. Prin asta ne-am câștigat dreptul de a trimite și trei astronauți europeni spre Lună, într-un viitor încă discutabil”, a declarat Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a fost în spațiul cosmic.

Cosmonautul a mai explicat că Luna constituie o bază de cercetare deosebită pentru evoluția Sistemului Solar.

„La Polul Sud, acolo unde sunt munți mai înalți decât Himalaya, cam de trei ori mai înalți, unde pe vârfurile munților este soare permanent și putem obține energie solară, pentru a o transforma în energie electrică, să putem să funcționăm pe Lună, dar unde în craterele meteoritice de acolo există materiale care nu au fost modificate de la formarea Lunii, de acum 4,6 miliarde de ani, acestea ne pot furniza informații științifice foarte importante despre cum s-a format Luna, cum am evoluat noi și am putea face anumite deducții pentru evoluția viitoare a Sistemului nostru Solar”, a mai spus Prunariu.

Pe Lună sunt trei categorii de resurse

Întrebat ce resurse putem găsi pe Lună, cosmonautul român a precizat că este vorba de trei categorii de resurse.

„În primul rând, o serie de resurse care se vor folosi la fața locului. Este vorba de producerea oxigenului, în regolitul lunar, în solul lunar, cam 45% sunt oxizi, din care se poate extrage oxigenul. De asemenea, la poli există apă sub formă de gheață, poate fi folosită și este necesar să fie produsă acolo, pentru asigurarea activității astronauților. Pe lângă aceasta, există materiale precum siliciu, titan și alte materiale, dar există și un compus foarte important, heliu-3, care se găsește în cantități mari pe Lună, este produs prin radiația solară, care lovește direct solul lunar, ceea ce nu se poate pe Pământ, din cauza absorbției ei de către atmosfera terestră și care va putea fi folosit în centrale nucleare cu fuziune pentru producerea de energie, ceea ce este foarte important”, a mai adăugat acesta.

A fost adusă în discuție și teoria potrivit căreia omul nu a pus niciodată piciorul pe Lună și scena a fost filmată în studiourile de la Hollywood. Cosmonatul neagă acest lucru și confirmă că este adevărat faptul că omul a ajuns, într-adevăr, pe Lună.

„În contexul acesta internațional geopolitic, trecut și existent, există o competiție foarte mare între puteri. Marea competiție în cosmos este între SUA și China. Pe atunci era între SUA și URSS, fiecare știa ce face celălalt. Când americanii au pus piciorul pe Lună, rușii au acceptat, au realizat că acel lucru nu este fake, ci că este realitate. Dacă ar fi fost fake ar fi strigat imediat. Au avut și ei program de om pe Lună, din păcate nu s-a realizat, dar pe lângă asta, am cunoscut și eu jumătate dintre astronauții care au pus piciorul pe Lună, am avut discuții cu ei. Îmi confirmă că au fost acolo. Pe Neil Armstrong nu l-am întâlnit”, a mai declarat Dumitru Prunariu.

Cosmonautul este de părere că „americanii au cele mai mari șanse să ajungă primii pe Lună, pentru că au demarat programul Artemis, care este un program complex, internațional, deși este coordonat exclusiv de NASA”.

„Este un program care a generat un acord între state care vor să participe la el, care împărtășesc aceleași principii legate de explorarea Lunii. E vorba de Acordurile Artemis, sunt 22 de entități statale care au semnat acest acord, printre care și România, la 1 martie anul acesta. Acest program va merge înainte, cu investiții foarte mari din partea SUA”, a mai declarat Prunariu la Euronews România.

„Rusia nici nu mai are capacitatea pe care o avea”

Acesta a mai explicat că „a fost o competiție la nivelul Agenției Spațiale Europene, pentru a selecționa noi astronauți europeni”.

„Din păcate, Europa nu are mijloacele ei proprii pentru a trimite oamenii în spațiul cosmic, pentru a-i trimite în numărul necesar, pentru a contribui direct la dezvoltarea științifică, tehnologică, utilizând mediul cosmic. Până în 2030, Europa a replanificat încă șase, opt astronauți să plece în spațiul cosmic, deci numărul de astronauți necesari acum Europei a fost de șase. În ultima selecție, care a început anul trecut, la care s-au prezentat 12.580 de candidați voluntari la nivelul întregii Europe, au fost 255 de români care s-au prezentat, în final rămăseseră, la începutul verii, 40 de candidați, care erau perfecți, foarte buni, dar din aceștia, pe considerente de politică europeană și spațială au trebuit să fie selecționați doar șase. Au fost selecționați în funcție de contribuția statelor la programele Agenției Spațiale Europene, astfel, deocamdată sunt șase din vestul Europei, mai sunt niște rezerve, doi din Europa Centrală, din Cehia și din Polonia. În cazul în care statele vor investi bani să-i trimită în cosmos ESA îi pregătește și îi trimite”, a explicat el.

Dumitru Prunariu a vorbit, de asemenea, despre impactul războiului din Ucraina asupra acestui domeniu.

„Războiul din Ucraina a influențat major această participare a Rusiei. În primul rând cosmosul se realizează prin colaborare internațională. Roscosmos, Agenția Spațială Rusă, avea acorduri importante cu Agenția Spațială Europeană, trebuia să folosim împreună infrastructura, rachete rusești, pentru a plasa anumite experimente în spațiul cosmic, chiar pentru un zbor spre Marte. De asemenea, SUA au colaborări în continuare cu Rusia. Prin declanșarea acestui război, prin condițiile impuse politic la nivel european, la nivel internațional, au fost stopate anumite colaborări cu Rusia, și limitate altele. Astfel, Agenția Spațială Europeană, fiind formată din state care fac parte și din alte alianțe, nu numai spațiale, alianțe politice, UE, NATO, în contextul acesta au aplicat toate impunerile emise de aceste instituții. Rusia nici nu mai are capacitatea pe care o avea, pentru că principalul efort este îndreptat acum către război, iar la bordul stației cosmice internaționale colaborarea continuă, pentru că investițiile acolo sunt atât de mari, încât riscul de a scoate o anumită națiune din program duce la oprirea totală a activității la bordul stației cosmice internaționale. Stabilizarea stației, menținerea ei pe orbită se realizează cu sisteme rusești. Deocamdată nu s-au testat alte variante pentru a menține stația orbitală și sunt alte sisteme care au fost concepute să funcționeze împreună”, a conchis el.

Distribuie

Taguri