Un elev de liceu a construit de la zero o rachetă. Erik Culescu este pasionat de astronomie și inginerie spațială și, după luni de documentare, calcule și testări a realizat o rachetă construită aproape integral de el. Aceasta are 2 metri si urmărește colectarea unor informații despre presiune, temperatură, umiditate si calitatea atmosferei.
Pentru Erik, racheta e doar primul pas spre visul său - monitorizarea parametrilor atmosferei și a sănătății planetei.
În direct la Euronews România, Erik Culescu, elev în clasa a XII-a, a povestit că a realizat racheta cu o lungime de doi metri pentru a putea incorpora o serie de senzori.
Erik Culescu, elevul care a construit racheta: Avem spațiu să ne jucăm cu toate capacitățile ei. Prima lansare o să atingă doar aproximativ 1.000 de metri și scopul primei lansări este să adune date atmosferice.
Plănuiesc să refolosesc modelul pentru lansări viitoare. Acesta are sistem de recuperare cu parașute, două la număr, să-i atenueze căderea și motorul este complet reutilizabil.
Erik Culescu, elevul care a construit racheta care monitorizează sănătatea planetei: Am vrut să-mi dovedesc mie că pot
Inspirat de pasiunea mamei sale pentru stele, Erik a început să se documenteze despre realizarea rachetelor în urmă cu aproape cinci ani, când era la școala generală.
Erik Culescu, elevul care a construit racheta: Atunci am început să desenez prima oară rachete pe schiță, după să încerc să le construiesc.
A durat o grămadă până am ajuns la așa ceva, multe modele care nici nu au decolat, nu porneau, se stricau. Fiecare moment de eșec m-a motivat să ajung la acest model. A fost mai mult de orgoliu. Am vrut să-mi dovedesc mie că pot.
Elevul a explicat racheta capabilă să atingă viteze de aproape 600 de kilometri pe oră dispune de senzori pentru a furniza date despre presiune, viteză, calitatea aerului sau umiditate.
Erik Culescu, elevul care a construit racheta: Avem giroscop pentru a avea detalii despre accelerație, despre viteza maximă, accelerația gravitațională.
Racheta ajunge la 1.000 de metri în momentul apogeului, ajunge sus la altitudinea maximă prin niște găurele puse în conul acesteia. O să facă schimbul de aer între interiorul rachetei și exteriorul acesteia ca să poată să testeze aerul. Totul o să se întâmple în două-trei secunde maximum, după care misiunea e gata. În vârf are toți senzorii.
Erik Culescu vrea să lanseze în spațiu un satelit care să fie gardianul pădurilor: Vreau să-mi pun fundația pentru ceva mult mai mare
Erik Culescu, elevul care a construit racheta: Pentru mine acest proiect este doar începutul. Vreau să-mi pun fundația pentru ceva mult mai mare. Visul meu este să pun sateliți românești în spațiu care să aibă o cameră ațintită spre pământ și cu un mic soft care să detecteze - a dispărut un mic pixel verde de acolo, ceea ce înseamnă că atâția metri pătrați de pădure au fost defrișați acum. Un fel de gardian al pădurilor.
Andrei Vasile, coordonatorul proiectului, a explicat că Erik a realizat inclusiv programarea sofware a rachetei, pe lângă construirea efectivă a aparatului de zbor.
Andrei Vasile, coordonatorul proiectului: În școală vrem să îi învățăm să înțeleagă și partea asta (a birocrației, n.r), nu doar educație, citim niște lucruri, ci punerea în practică, inclusiv partea de birocrație. Acum așteptăm să primim ok-ul ca să putem să o ridicăm în aer. Face parte din viață și trebuie să învețe lucrul ăsta. Pe asta mizăm la școală.
Un moment important în parcursul lui Erik a fost participarea la SpaceFest 2024, organizat de Universitatea Politehnica din București. Aici a prezentat observațiile și fotografiile realizate în timpul expediției pentru eclipsa totală de Soare din Statele Unite ale Americii.
