Restaurarea unui edificiu de patrimoniu înseamnă în primul rând respectul față de trecut și de strămoși. Conacul de la Cotești din județul Vrancea, cu o istorie de peste 500 de ani, a fost redeschis în anul 2014 și a fost restaurat de moștenitorul acestuia. De la restaurarea sa, spațiul a găzduit concerte din seria SONORO, dar și evenimente culturale. Și reprezintă un model pentru felul în care memoria trecutului trebuie păstrată și omagiată.
Gazda noastră la Conacul Ghyka din comuna Cotești, județul Vrancea este chiar unul dintre moștenitorii acestui edificiu: prințul Mihai Ghyka, descendent al ultimului domnitor al Moldovei. Conacul are o istorie de peste 5 secole. În anul 1471, Stan Cotea, un căpitan din oastea lui Radu cel Frumos, a primit de la domnitorul său, ca semn de recunoștință, un teren. Aici și-a construit Stan Cotea reședința. În urmă cu un secol, edificiul a fost cumpărat de Mihai Orleanu, important om politic la acea vreme, președinte al Camerei Deputaților.
Memoria trecutului trebuie păstrată și omagiată
Acum, se află în posesia și grija lui Mihai Ghyca, cel care s-a ocupat și de restaurarea conacului: „E excepțional să fii într-un loc și să simți cumva povara istoriei și a unor acte de vitejie. 1471 era anul în care Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos, deși erau veri, duceau lupte de hotar. Aici trebuie spus că suntem la Cotești, care era, la vremea respectivă, în Țara Românească. Granița era la Focșani care era împărțit în două și Coteștiul este locul în care un căpitan din oastea lui Radu cel Frumos, Stan Cotea, a reușit să-l salveze pe însuși domnul Țării Românești atunci când oastea lui Ștefan cel Mare venea să se răzbune pentru alte incursiuni ale lui Radu cel Frumos”.
Căpitanul de oaste a avut atunci ideea să se refugieze împreună cu Radu cel Frumos în zona munților, pentru a-l pune la adăpost pe domnitor.
„După bătălie, primește hrisov de la domnul Țării Românești cu un teritoriu care era între satele care astăzi se numesc Budești, Garoafa, Dumbrăveni. Pe acest loc, Stan Cotea își fondează casa. Suntem chiar în nucleul dur care există de atunci. Zidurile au 1.20 metri, deci o clădire medievală și cu mici ferestre de tragere după care, așa cum era datina, el trage cu arcul și locul unde se înfige săgeata, construiește o biserică, o biserică mică de lemn care există și astăzi în sat”, ne-a povestit Mihai Ghyka, descendent al familiei Ghica.
Conacul a fost martor al tuturor transformărilor politice prin care a trecut țara
De-a lungul secolelor, conacul a fost martor al tuturor transformărilor politice prin care a trecut țara. Astfel încât istoria locului poartă inclusiv amprenta comunismului. Pentru că odată cu venirea la putere a comuniștilor, conacul a fost naționalizat și transformat în sediu al Întreprinderii Agricole de Stat.
„L-am refăcut aproape aproape cu totul. Nu cred că există un colțișor unde să nu fi intervenit în primul rând asupra structurii. A trecut prin două cutremure foarte puternice și apoi acoperișul, care nu mai era acoperit cu țiglă, era acoperit cu tablă, curtea care fusese și ea modificată, gardul care fusese dărâmat și fusese făcut unul modern, în anii 70, de cărămidă, deci am căutat să readucem tot ceea ce știam că era din epoca medievală sau din secolul 19, adăugit de secol 19, cumva să ajungem cu confortul de astăzi. Am vrut să ajungem la cum arăta conacul acum 100 de ani”, a mai spus Mihai Ghyka.
Dacă te plimbi prin încăperile conacului, descoperi la fiecare pas imaginea unui personaj din istoria familie Ghyka. Unele dintre acestea au avut un destin uluitor, așa cum a fost cel al domnitorului Grigore al Treilea Ghica. Printre piesele care ne-au impresionat sunt și cele care au legătură cu părți din istoria Primului Război Mondial.
Conacul Ghyka de la Cotești este înconjurat și de o superbă grădină special amenajată. Iar în perioada verii, aici sunt organizate evenimente pentru elevi, evenimente care devin, deseori, frumoase lecții de istorie
