Trei din patru români cred că digitalizarea este un lucru bun, iar sociologii afirmă că dezbaterea privind utilitatea ei nici nu mai are miză: populația își dorește procese rapide, clare și eficiente, similare cu serviciile oferite în mediul privat. În realitate, instituțiile statului încă întârzie să adopte pe scară largă digitalizarea, iar România pierde anual peste 7 miliarde de euro din cauza birocrației și a blocajelor administrative.
Studiu: 74% dintre români consideră ritmul digitalizării statului „lent sau foarte lent”
Un studiu realizat de Edge Institute și prezentat la un summit organizat la Palatul Cotroceni arată că 74% dintre români consideră că digitalizarea serviciilor publice evoluează prea încet. Românii sunt în continuare obligați să plimbe documente între instituții atunci când își schimbă locul de muncă sau medicul de familie, un proces care în alte țări a fost complet eliminat.
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Estonia a demonstrat că, dacă digitalizezi toate instituțiile statului într-un timp relativ scurt, poți obține economii la buget de nu mai puțin de 2% din PIB.”
Estonia, model global: 99% dintre interacțiunile cu statul sunt digitale
Estonia, cu o populație mai mică decât jumătate din București, a reușit să digitalizeze aproape integral relația cetățean–stat. Rezultatul: eficiență crescută, costuri reduse și mai mulți bani la buget.
Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei: „Aș începe cu reducerea corupției, dar și cu faptul că un public educat digital este mai bine pregătit profesional. În Estonia, aproape toată lumea are competențe STEM și înțelege cum funcționează lumea.”
Lecția Poloniei: produsele digitale trebuie lansate rapid, nu în varianta „perfectă”
Experiența Poloniei arată că digitalizarea nu trebuie să aștepte perfecțiunea tehnică. Important este ca produsele să fie intuitive și accesibile, iar oamenii le vor folosi fără instruire prealabilă.
Janusz Cieszyński, fost ministru al digitalizării: „Nimeni nu e educat special ca să folosească un iPhone. Produsul este gândit să fie accesibil și rapid. Problema nu este educarea, ci crearea unor instrumente digitale pe care publicul să le poată folosi imediat.”
Un exemplu concret al succesului digitalizării este sistemul medical estonian. Din 2008, toate datele medicale, rețetele și istoricul pacientului sunt în format digital.
Sistemul procesează lunar 2,7 milioane de cereri și generează 2,3 milioane de documente digitale, accesibile inclusiv din 12 țări europene.
