Statul român rămâne mult în urma altor țări europene în privința digitalizării, un domeniu considerat esențial în contextul războiului hibrid și al securității cibernetice. Un raport amplu realizat de experți din Estonia, țara considerată lider european în transformare digitală, arată că România „nu trece clasa” la acest capitol.
Potrivit evaluării, România a primit nota 3 din 10 pentru performanțele sale în digitalizarea administrației și a serviciilor publice.
Raportul experților: „România nu are o strategie națională funcțională”
Documentul, realizat la inițiativa The Edge Institute, a analizat activitatea a 19 organizații guvernamentale din România și a fost prezentat oficial Guvernului.
„Pe capitolul securitate cibernetică, România este probabil între 3 și 4, pe o scară de la 1 la 10. Țara nu are în acest moment un set de documente sau o strategie națională de transformare digitală cu obiective clare, cea precedentă a expirat”, a declarat Victor Guzun, membru al boardului The Edge Institute.
Sistemele statului, rămase în era „mentalității sovietice”
Printre exemplele cele mai relevante ale lipsei de digitalizare se află sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care continuă să se blocheze frecvent.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut că multe dintre componentele sistemului public funcționează după logici depășite:
„De-a lungul timpului, de aceste sisteme și proceduri s-au ocupat oameni care au rămas ancorați cu mentalitatea în zona sovietică. Avem multe componente în sănătate, legislativ vorbind, care funcționează încă precum acum 36 de ani”, a declarat Rogobete.
Legi moderne, dar aplicare lentă
Experții estonieni atrag atenția că România are legislație modernă în domeniul digital, dar aplicarea ei este deficitară.
„Legea spune că bazele de date trebuie să poată fi accesate de mai multe entități, dar în realitate nu se întâmplă asta. Sau că semnătura digitală are aceeași valoare ca cea olografă, dar în practică lucrurile nu stau așa”, a explicat Taavi Linnamäe, expert în digitalizare.
Strategii multe, coordonare zero
România derulează în prezent mai multe programe și strategii de digitalizare, însă acestea funcționează separat, fără o coordonare unitară:
- Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate (2024–2030)
- Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (2024–2027)
- Strategia pentru dezvoltarea digitalizării prin Centrele de Inovare Digitală (2024–2027).
„Dezvoltarea doar într-un singur minister sau într-o singură agenție ține pe loc succesul și beneficiile digitalizării. Dacă nu există o viziune unitară, birocrația nu va fi redusă nici pentru cetățeni, nici pentru afaceri”, a mai spus Taavi Linnamäe.
Propunerea experților: un vicepremier pentru digitalizare
Specialiștii estonieni au recomandat Guvernului României înființarea unui post de vicepremier dedicat digitalizării, care să coordoneze politicile din toate domeniile și ministerele.
„Am sugerat să existe un vicepremier care să se asigure că lucrurile se mișcă. Este nevoie de o echipă care să coordoneze totul. România are fonduri europene pentru digitalizare, iar dezvoltarea mecanismelor guvernamentale nu costă foarte mult”, a explicat Siim Sikkut, expert în digitalizare.
Digitalizarea, o chestiune de securitate națională
Experții avertizează că lipsa progresului digital nu mai este doar o problemă de eficiență administrativă, ci una de siguranță națională, mai ales în contextul războiului hibrid și al atacurilor cibernetice tot mai frecvente în Europa de Est.
Raportul Estoniei reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile române, care trebuie să decidă rapid dacă transformarea digitală va deveni o prioritate reală sau va rămâne doar o promisiune birocratică.
