Reformă în sistemul de sănătate. Aceasta este promisiunea premierului Ilie Bolojan, alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Cei doi anunță un pachet de măsuri care sunt menite să contribuie la reducerea cheltuielilor și eficientizarea costurilor în domeniul sănătății, mai ales în contextul unei creșteri alarmante a cheltuielilor, având în vedere că fondurile necesare nu mai pot fi acoperite integral.
Ministrul Sănătății amenință cu demiterea medicii care pleacă mai devreme de la spital
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Îi rog public pe managerii care spun în repetate rânduri că nu se poate, să lase locul liber pentru cei care pot și care știu cum se face. Nu mi-a fost teamă niciodată să spun adevărul din sistemul de sănătate, chiar dacă, pe anumite puncte, este greu de explicat. În schimb, îmi este rușine, de multe ori, în fața pacienților care, deși la un buget de 77 de miliarde a Casei de Asigurări, în creștere accelerată, în continuare, în multe spitale, pacienții sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol, în multe spitale, nu există.
Această reformă este una de sistem. În medicina românească există oameni excepționali care vin noaptea de acasă când au urgențe, care fac mai multe gărzi decât este nevoie, pentru a acoperi normativul, oameni care stau peste program de multe ori pentru a trata pacienții. Această reformă nu este despre acești colegi, ci despre excepții. Excepțiile sunt acei colegi care, la ora 11-12, părăsesc spitalul public pentru a-și trata pacienții în privat. Excepțiile sunt acei colegi care își iau concediu, sau concediu neplătit pentru a face intervenții chirurgicale în sistemul privat. Măsurile despre care noi vorbim vin să crească aparatul administrativ al managerilor unităților sanitare și de a da posibilitatea acestora să ajungă până la desfacerea contractului de muncă pentru cei care nu își respectă programul de lucru în public."
Bolojan: „16% prin CNAS, față de 11%, cât am înregistrat anii trecuți"
Ilie Bolojan: „Un aspect major este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să o susținem anii viitori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de 11%, cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Anul acesta, avem un buget alocat de 77 de milioane de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem aduce facturile restante la zi - pentru că, din martie, nu am mai avut capacitatea de a achita integral sumele - și să putem funcționa până la finalul anului. Iar pentru aceasta, ne trebuie cel puțin zece miliarde rectificare, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat.
A doua problemă majoră pe care o avem este că această creștere importantă de sume pe domeniul sănătății nu se reflectă direct proporțional în calitatea serviciilor și nici în satisfacția pacienților. Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puțin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele care au făcut să ajungem aici. Aș puncta niște cauze.
Avem conduceri de spitale care nu performează în multe locuri, deci avem ineficiență managerială și administrativă. De ce? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor vine pe componenta de asigurare a salariilor, în așa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora. Prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îți vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătățească serviciile, să fie mai eficienți. Aceste propuneri vin să facă conducerile mai eficiente și mai responsabile.
Avem cheltuieli salariale disproporționate din ponderea totală a spitalelor. Mai mult de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depășesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. În condițiile în care cheltuielile de salarii depășesc 80-90% în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienților, analize, aparatură, curățenie, sunt foarte puțini. Practic, aceste spitale există, în primul rând, pentru cei care lucrează în acele spitale, pentru a le asigura salariile și, din păcate, mult mai puțin pentru pacienții cărora ar trebui, teoretic, să le ofere servicii.
Aceste spitale, este evident că trebuie să-și facă o analiză a acestor cheltuieli, iar ele trebuie să se bazeze în principal pe serviciile care le sunt oferite pacienților. Din păcate, avem servicii care sunt umflate, avem uneori fraude, prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătățirea indicilor de complexitate și prin tot felul de tehnici care au făcut ca, de multe ori, cheltuielile să crească fără să se regăsească în servicii. Trebuie să combatem, prin măsuri ferme și să întărim sancțiunile în acest domeniu.
Avem o întârziere a digitalizării sistemului și orice astfel de problemă nu ne permite să vedem problemele. E nevoie urgentă să finalizăm procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu ale spitalelor, astfel încât să putem urmări cheltuielile și să fim mai eficienți.
Avem o socializare a mutor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor în multe locuri. Acest melanj între activităților private și cele publice permit acest lucru. Este important ca și sistemul de sănătate public să-și gestioneze resursele în așa fel încât să-și mențină o bună parte și din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor.
Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem. Din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea în funcție de performanță, în așa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem realiza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiți în principal în funcție de performanța pe care o fac.
Avem șefi de secții care nu sunt numiți de managerii de spitale, iar dacă sunt numiți de alte instituții, cum sunt facultățile de medicină și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc cu cei care conduc spitalul, vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare, dacă nu îi are în echipele de management pe șefii se secție presați de indicatori, să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente.
Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere inadecvate a medicamentelor inovative, atât ca volum, cât și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice, din cauza întârzierilor din sistem, sunt rezolvate de trei ori mai scump, cu cele inovative. Doar acolo unde nu există înlocuitori, să menținem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului. În general, avem o debalansare a activității în sistem, ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții ajung în sistemul spitalicesc cu boli în stadiu avansat, întrucât prevenția este slabă și întrucât ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie, în ambulatoriu sau în spitalizarea de zi, este la o pondere mult prea mică. Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propun.”
Măsuri anunțate de Ilie Bolojan în sănătate
Creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate asistenței medicale spitalicești, prin revizuirea modalității de finanțare a spitalelor, standardizarea serviciilor medicale acordate în spitalizare de zi, eliminarea treptată a contribuției personale din partea pacientului, instituirea de noi mecanisme de monitorizare și control al modului de acordare a serviciilor.
- Standardizarea și optimizarea serviciilor medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, în colaborare cu comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății.
Pentru ca pacienții să beneficieze de îngrijiri medicale mai bune și mai eficiente, serviciile oferite în regim de spitalizare de zi (fără internare peste noapte) vor fi organizate după aceleași reguli și standarde la nivel național. Aceste standarde vor fi stabilite de Ministerul Sănătății, împreună cu specialiști din domeniul medical, astfel încât investigațiile și consultațiile oferite în spitale, în regim de spitalizare de zi, să fie mai bine planificate, mai clare și mai ușor de accesat pentru toți pacienții.
- Recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferente unităților sanitare cu paturi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat, precum și a tarifelor pe zi de spitalizare, pe secţie/compartiment pentru spitalele de boli cronice şi de recuperare, precum şi pentru secţiile şi compartimentele de cronici/recuperare şi neonatologie-prematuri din alte spitale, inclusiv pentru secţiile/compartimentele de îngrijiri paliative.
Pentru ca spitalele să poată oferi servicii medicale de calitate și să își acopere mai bine cheltuielile, se vor actualiza sumele decontate de casa de asigurări pentru fiecare caz tratat sau pentru fiecare zi de spitalizare, în sensul în care se vor avea în vedere influențele salariale pentru personalul medical și nemedical, dar și costurile cu hrana pacienților.
- Ajustarea treptată, până la eliminare, a contribuției personale pentru serviciile medicale spitalicești în unități private decontate în sistem DRG, pe care o pot plăti asiguraţii care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în asistența medicală spitalicească.
Contribuția pe care pacientul o plătește acum din fonduri proprii pentru internările la spitalele private care au contract cu casa de asigurări de sănătate va fi redusă treptat, timp de 3 ani, până când va fi eliminată complet.
La sfârșitul celor 3 ani de implementare a măsurii, pacienții vor putea beneficia de tratamente în spitale private, fără să plătească contribuție personală, ceea ce înseamnă un acces mai echitabil pentru toți asigurații, indiferent de venit, tratament mai rapid și în condiții mai bune.
Șanse egale tuturor pacienților asigurați, reducerea cheltuielilor din buzunarul pacientului.
- Revizuirea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă, aprobată prin Ordin al ministrului sănătății, astfel încât să reflecte noile structuri, competențe și activități din cadrul unităților sanitare cu paturi, precum și definirea unei noi categorii de spitale, respectiv spitale strategice.
Se va actualiza modul în care sunt clasificate spitalele în funcție de nivelul serviciilor pe care le oferă, pentru a reflecta schimbările recente în structura și activitățile spitalelor cu paturi. De asemenea, va fi creată o nouă categorie de spitale, numite spitale strategice, care vor avea un rol important în sistemul de sănătate. Această revizuire ajută la o mai bună organizare și la asigurarea unor servicii medicale adaptate nevoilor pacienților.
Pacienții vor ști mai ușor ce tip de servicii pot găsi în fiecare spital, în funcție de nevoile lor medicale.
Servicii medicale mai bine adaptate nevoilor și mai performante.
Crearea unor spitale strategice va asigura o distribuție mai eficientă a resurselor și specializărilor, ajutând la tratarea celor mai complexe cazuri și la oferirea unor servicii prioritare.
Pacienții pot beneficia de o planificare mai bună și de acces mai rapid la tratamente și investigații, siguranță sporită, oferirea unor servicii de calitate și la respectarea standardelor medicale.
- Instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi alte organe competente constată că serviciile raportate conform contractului, în vederea decontării acestora, nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitalicești nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii. Sancțiunea aplicată reprezintă o sumă stabilită prin aplicarea unui procent de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste situaţii.
Dacă se descoperă că un spital raportează servicii medicale care nu au fost efectiv realizate, iar spitalul nu poate dovedi că aceste servicii au fost făcute, vor fi aplicate sancțiuni clare și dure. Pentru prima abatere, spitalul va trebui să plătească o amendă de 10% din valoarea serviciilor spitalicești raportate în luna respectivă, iar medicul responsabil va fi suspendat de la contractul cu casa de asigurări pentru o perioadă între 6 și 24 de luni. În plus, se va sesiza Colegiul Medicilor, pentru a evalua dacă medicul își poate continua activitatea. Această măsură este menită să protejeze pacienții și fondurile publice, asigurând că serviciile medicale raportate sunt reale și corecte.
Pacienții primesc tratamentul corect
Crește responsabilitatea medicilor și spitalelor - sancțiunile aplicate determină medicii și spitalele să respecte standardele și să ofere servicii de calitate.
Îmbunătățirea calității serviciilor medicale: un sistem corect și transparent contribuie la creșterea încrederii pacienților în spitale și în medici.
- Reglementarea obligației furnizorilor publici și privați de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate documentele justificative din care să reiasă corelarea între tipul şi cantitatea de medicamente și reactivi achiziţionaţi şi toate tratamentele și analizele efectuate pe perioada controlată, atât în relaţie contractuală, cât şi în afara relaţiei contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Documentele justificative puse la dispoziţia organelor de control pot fi: facturi, certificate de conformitate CE, fişe de evidenţă reactivi, consumabile, calibratori, controale, din care să reiasă tipul-denumirea, cantitatea, număr lot cu termen de valabilitate, data intrării, data punerii în consum şi ritmicitatea consumului.
Toți furnizorii de servicii medicale trebuie să pună la dispoziția organelor de control documentele care arată corect legătura dintre medicamentele și materialele consumate și tratamentele sau analizele efectuate în perioada verificată. Dacă un furnizor refuză să prezinte aceste documente, va fi sancționat cu o amendă de 20% din valoarea contractului cu casa de asigurări. Dacă se găsesc diferențe între ce s-a cumpărat și ce s-a folosit efectiv, situația va fi raportată instituțiilor abilitate pentru a lua măsurile legale necesare.
Pacienții vor putea să aibă încredere că tratamentele și analizele sunt corect și responsabil gestionate.
Calitate și siguranță în tratament: prin corelarea strictă între medicamente/materiale și serviciile efectuate, pacienții beneficiază de îngrijiri conforme cu nevoile reale.
Resursele alocate sănătății sunt folosite corect, ceea ce poate duce la o acoperire mai bună a serviciilor medicale pentru toți pacienții.
- Revizuirea formulei de calcul a numărului de cazuri contractate, prin corelarea acestuia cu volumul de activitate efectiv realizat de către unitățile sanitare cu paturi, în anul precedent, în scopul optimizării utilizării fondurilor alocate acestor servicii.
- Majorarea valorii punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate, de la o valoare de 5 lei, la o valoare de 6,50 lei, de la 1 august 2025 și la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru degrevarea spitalelor de cheltuielile cu spitalizările continue care pot fi rezolvate la nivelul ambulatoriului de specialitate.
- Flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care orice medic din secțiile spitalului, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii, fără a fi condiționat de un program prestabilit pe ore.
Medicii din spital vor putea oferi mai ușor consultații și în policlinica spitalului (ambulatoriu), în funcție de timpul lor disponibil. Astfel, pacienții vor găsi mai ușor loc la specialist, fără liste lungi de așteptare și fără să fie trimiși direct în spital. Mai mulți medici în ambulatoriu înseamnă acces mai rapid și mai eficient la îngrijire.
- Evaluarea managerilor pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management, care devine anexă la contract, cât și pe baza altor indicatori nenegociați, stabiliți prin ordin al ministrului Sănătății, ca valori minimale; stabilirea temelor pentru proiectul de management, de către consiliul de administrație al spitalului, cu avizul MS sau al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.
- Sancționarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de administrare al șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă al medicului.
- Eliminarea plății de la bugetul de stat a rezidențiatului la spitalele private, salariul fiind aferent muncii prestate de resident, motiv pentru care salariul se va plati de către unitatea sanitară.
- Program de mobilitate a cadrelor medicale; medicii care nu au lucrat în ultimele 12 luni într-un spital public se pot înscrie în baza de date a MS, pe baza documentelor de exercitare a profesiei și vor fi repartizați la solicitarea unităților sanitare cu deficit, pe perioade de câte 6 luni, la pachet cu plata unei indemnizații de mobilitate de 20-30% din salariul de bază.
Știrea inițială:
Cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au depășit deja bugetul pentru 2025. Casei Naționale de Asigurări de Sănătate i-a fost alocat pentru 2025 un buget de 77 de miliarde de lei, dar pentru toate cheltuielile necesare și aflate în plată are nevoie de 88 de miliarde, cu aproape 16% mai mult decât s-a prevăzut în Legea bugetului de stat pentru 2025.
Până acum, unele măsuri au fost anunțate deja de ministrul Rogobete. De exemplu, medicii care pleacă „la ora 11 -12” de la spitalul public, pentru a lucra la privat, pot rămâne fără contract de muncă în spitalul de stat. Totodată, Rogobete a anunțat că se lucrează la indicatori de performanță. El intenționează să modifice plata gărzilor pentru medici, iar aceasta să se facă în funcție de dificultatea specialității medicale.
O altă modificare va fi că medicii rezidenți care fac rezidențiatul în spitalele private nu vor mai fi plătiți de Ministerul Sănătății. Ei ar urma să fie plătiți de spitale private. Această modificare va intra în vigoare de la 1 septembrie.
