Miliardele de euro pe care țara noastră riscă să le piardă din PNRR se datorează pasivității și lipsei de interes a autorităților centrale și locale. O spun chiar unii din actualii miniștri. Din cele 6,3 miliarde de euro trecute la capitolul pierderi, Transporturile și Mediul conduc în acest clasament negativ la implementarea proiectelor. Foștii guvernanți susțin că s-au găsit deja soluții pentru continuarea proiectelor prin alte forme de finanțare.
Din cele peste 6 miliarde de euro anunțați ca fiind ca și pierduți din PNRR, peste 1,6 miliarde le reprezintă restanțele din domeniul Transporturilor. Potrivit unui document MIPE, statul român trebuie să găsească din altă parte cele 600 milioane de euro necesare pentru metroul de la Cluj. În plus, din cei 2750 de km de cale ferată asumați inițial, autoritățile române preconizează acum modernizarea doar a puțin peste 2.000 de kilometri. Scenariu care ne obligă să renunțăm la 936 de milioane din totalul de 3,24 miliarde de euro alocate inițial din PNRR pentru acest obiectiv. Mai mult, peste 245 de km de autostradă au fost scoși deja din PNRR, pierderea ridicându-se la 6,3 miliarde de lei.
Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, fost ministru al Transporturilor, pentru Antena 1: „În acest moment au ieșit, e adevărat, niște proiecte din PNRR, dar nu se pierde niciun euro. Acele proiecte n-au rămas să nu fie făcute, ci vor fi finanțate de alte programe europene. Programul de transporturi.”
Varianta invocată nu ar sta însă în picioare.
„Din cele 5,5 miliarde € disponibile pe ramura rutieră a Programului Transport, sunt proiecte de 23,3 miliarde € care au contract de finanțare semnat sau cerere depusă. Deci de peste 4 ori alocarea, mai mult chiar și decât limita de supracontractare de 300%”, avertizează Asociația Pro Infrastructura.
Mediul este al doilea domeniu în topul restanțelor pe fondurile PNRR.
Se preconizează pierderi posibile de aproape 1,6 miliarde de euro, pe domenii cheie precum împăduririle, protejarea parcurilor naționale, a habitatelor și speciilor deja periclitate, managementul deșeurilor. De exemplu, până în august 2026, România s-a angajat să împădurească peste 26.000 de hectare în extravilan și peste 3 milioane de metri pătrați în urban. Cifrele au fost revizuite la 18.000 hectare, respectiv la doar 200.000 metri pătrați în urban, de 15 ori mai puțin decât angajamentul inițial.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „ Pentru investițile de împăduriri, îmi propun ca minimul pe care să-l acceptăm este să dublăm ceea ce s-a plantat în doi ani de zile în anul care a mai rămas. Pe zona de parcuri și pe zona de păduri urbane, într-adevăr, banii nu au fost accesați, adică au existat programele, dar nu au fost suficient de multe proiecte care au fost primării sau UAT-uri care să acceseze banii.
Dacă noi ne asumăm niște investiții pe care nu reușim să le ducem la final până la mijlocul anului viitor, România va fi și penalizată. Nu doar că vom pierde bani, dar vom avea și da bani de dat înapoi.”
În domeniul Sănătății, statul ar putea pierde peste 128 de milioane de euro din miliardul alocat inițial. Noul titular al portofoliului se încurcă în cifre când vine vorba de spitalele rămase pe finanțarea PNRR din cele 19 inițiale.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „În momentul de față, în România există 14 șantiere deschise.”
Ulterior, Rogobete a revenit asupra cifrelor.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Vorbim de 15 șantiere care se află în construcție. Se vor finanța 12 cu grant din PNRR și altele trei cu credit.
Pentru patru, cinci nu au început deloc lucrările. De exemplu la Neamț, spitalul de pneumofiziologie din Brașov este un alt loc în care nu au început lucrările din cauza contestațiilor sau a licitațiilor întârziate. Spitalul din Lugoj la care am reziliat deja contractul”.
Și Energia ar putea pierde 334 milioane de euro. Sunt slabe șanse să fie construite noi unități de stocare, iar capacitățile noi de producție pe bază de cogenerare sau hidrogen riscă să rămână, în cea mai mare parte, doar pe hârtie. La rândul său, ministerul Economiei va pierde 150 milioane de euro pentru că, printre altele, digitalizarea și cloudul guvernamental bat pasul pe loc. Pe zona de Educație, aproape 710 de milioane din sumele alocate pentru construcția de noi campusuri universitare, reabilitare de școli și dotare cu microbuze ar putea avea aceeași soartă.
