Astăzi, toate privirile sunt ațintite asupra Palatului Victoria, unde premierul Ilie Bolojan îi primește pe oficialii europeni responsabili cu Planul Național de Redresare și Reziliență.
Prioritatea României este să securizele cele 8 miliarde de euro din granturi – bani nerambursabili care pot schimba fața infrastructurii din România, dar care riscă să se piardă în hățișul întârzierilor, reformelor neterminate și investițiilor întârziate.
Ce spune ministrul Fondurilor Europene
„Comisia Europeană, la nivel tehnic, oprise discuțiile cu România având în vedere că partea română nu voia să își asume întârzierile pe care le-am avut. Ca să fiu și mai clar, partea română, deși existau aceste întârzieri, nu își asuma politic că sunt proiecte care pot cădea din PNRR, aștepta din partea CE un fel de dicizie ca să poată motiva ca cineva de la Bruxelles că ne-a dat jos proiecte. Acest lucru e o problemă în primul rând de atitudine.
Comisia Europeană nu dă jos nimic, doar constată și urmărește respectarea legislației în vigoare. Constata că România nu aduce argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot îndeplini, până la data de august 2026, sau consta că au fost probleme de achiziții sau de procudeuri care fac ca prin nerespectarea regulamentului și a condițiilor PNRR proiectele să nu mai fie eligibile.
Planul a fost, am avut o coordonare directă din partea premierului, cu privire la modul în care organizăm de urgență cu sarcină de guvern și de respectiv mesaj din partea Ministerului Investiției și Fondurilor Europene pentru a înțelege pe ce stăm.
În acest moment suntem într-o situație în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt din perspectiva analizelor tehnice proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 202. Deci 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de reziliență.
Proiectul poate cel mai important în materie de a deschide noi lucrări vitale, cel de instrumente financiare, unde discutăm de o potențială injecție în Banca pentru Investiții și Dezvoltare. Deocamdată nu putem estima suma.
Luni am agreat un pachet de 2,54 miliarde euro care cuprinde investițiile în câteva domenii cheie, unde Comisia Europeană, față de ce am găsit, nu era convinsă că se pot salva. Am strâns dovezi că pot fi terminate până la sfârșitul lui august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumuturi din PNRR.
Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă. Nu există vreun risc să avem proiecte care să nu fie gata până în august 2026.
Pe componenta de împrumut, discutăm de o sumă importantă pe valul renovării – 437 milioane de euro, de suplimentarea sumelor pentru școli verzi și infrastructura universitară, transformarea digitală a administrației centrale – proiect la ADR, producția de hidrogen verde, CHP și de lanțul de baterii, de sistemele apă-canal și de recâștigarea a măcar 2.000 de hectare de împădurire adiționale, de menținerea integrală a obiectivului de centre comunitare integrate și de cabinete de planificare familiară, dar și de recuperare de la 5 spitale agreate că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026 a încă 7 spitale.
Până la sfârșitul lunii iulie trimitem cover note cu privire la forma revizuită a PNRR, să ne încadrăm până la sfârșitul anului să depunem și să primim suma aferentă cererii de plată 4.
Cea mai bună veste este resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi.
Vom salva o parte din proiectele care erau considerate, plastic, „moarte”, când a venit acest guvern.
Suntem cu acest front de lucru deschis pentru remedierea jaloanelor suspendate din cererea de plată 3.
Ministerul Energiei a arătat clar cum, pe lucrurile pe care le negociem acum, a luat măsuri pentru a opri contractele care nu funcționează.
Toate proiectele care nu au început încă, care au avut probleme de achiziții. Sunt segmente de autostradă – nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă a țintei, ci în reducerea ambiției de la un număr mai mare de metri pătrați, de kilometri, pentru că nu au fost demarate proiectele la timp.
Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR. Vestea bună, au rămas segmente pe care le finanțăm acum integral, cu tot cu componenta națională, pentru că putem împinge finalizarea lor.
În ce privește problemele de achiziții, este vorba de nerespectarea regulamentului european de achiziții publice, adică anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în JOUE.
Sunt mai multe situații, au fost mai multe cazuri de proiecte unde s-a întâmplat acest lucru. În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene.”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene.
Pe lângă granturi, guvernanții pot salva și sume importante din componenta de împrumuturi, dacă vor prezenta o formă renegociată a PNRR.
România trebuie să trimită până la finalul acestei luni noul plan în care să precizeze concret ce proiecte pot fi cu adevărat realizate până în august 2026- condiția esențială pentru a primii fondurile din PNRR.
Asta presupune că țara noastră va trebui să taie lucid din proiectele fără șanse. Spre exemplu, spitalele – cele mai așteptate investiții din sănătate – se confruntă cu o stagnare îngrijorătoare.
Patru sau cinci unități medicale nu au înregistrat niciun progres, iar 14 din cele 19 aflate în PNRR sunt considerate „un risc”.
Una dintre cele mai presante probleme rămâne reforma pensiilor speciale. Deocamdată, această problemă nerezolvată blochează 860 de milioane de euro – bani din Cererea de plată nr. 3.
Bruxelles-ul a fost clar: dacă nu livrăm o soluție sustenabilă până în noiembrie, banii se pierd. Și nu e o simplă pierdere contabilă – e un semnal clar că România încă nu e capabilă să-și respecte propriile angajamente europene.
Ce spune ministrul Fondurilor Europene
„Scenariu realist, nu optimist este că putem să avem măcar 20, 20, 21 de miliarde de euro din cei 28,5. Am putea, dacă avem un pachet fiscal bun, să ne uităm la instrumente financiare și să completăm de acolo, așa cum a făcut Polonia, de exemplu, 5,5 miliarde și-a pus pe instrumente financiare, după ce reușim într-un mod profesionist și competent, să-l reașezăm, să-l revizuim și să-i facem să fie pe verde, deci să-l reia și să-l resetăm cu niște lucruri care sunt credibile că le putem implementa.
Aș vrea să vorbim despre lucrurile minunate care se fac prin PNRR, pentru că cumva, în spațiu public ne-a cam scăpat acest lucru, că avem în continuare aceste 13,5 miliarde care în continuare intră în economia românească și vor intra mai ales de acum și până la sfârșitul anului viitor, ceea ce mie mi se pare fascinant.”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, pentru Euronews.
