Nu doar cuantumul pensiilor din sistemul judiciar, ci mai ales vârsta de pensionare a magistraților aruncă în aer justiția din România, dar pune paie pe foc și în mediul politic. Problema este atât de mare încât Comisia Europeană a trasat sarcină țării noastre de a rezolva aceast aspect, pentru că, în caz contrar, putem pierde bani europeni.
Între timp, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat pachetul al doilea de modificări fiscal-bugetare, iar măsurile fac referire și la aceste inechități. Pentru că e vorba de inechități, în primul rând, nu neapărat de valoarea acelor pensii.
Cauza problemelor cu pensiile magistraților poate fi Tudorel Toader
Însă toată această problemă își are o origine. Vă mai aduceți aminte de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel care a guvernat atunci când Liviu Dragnea era președinte al PSD? Vă mai aduceți de acele proteste uriașe? Specialiștii avertizau la acea vreme că modificările legislative făcute prin ordonanțe de urgență vor duce exact la ceea ce se întâmplă acum, când magistrații se pot pensiona la 48 de ani. În plus, acele modificări favorizau infractorii.
Exact aceste aspecte le-a adus în discuție și vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, în direct la Euronews România, în cadrul emisiunii România lui Vitalie. Între timp, Ilie Bolojan a anunțat măsuri în acest sens. Premierului i s-a recomandat totuși să consulte și magistrații în acest sens.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „48 de ani este o vârstă minimă. Domnul Bolojan a semnat unele decrete de pensionare care erau la vârsta asta. În realitatea, vârsta medie de pensionare în magistratură este undeva la 55 de ani.
Noi avem o statistică și, între 2010 și 2025, vârsta medie de pensionare este de 55 de ani. Până în 2017, vârsta era de 58 de ani. După modificările legislative din 2017, când a avut loc acel asediu asupra justiției din România, foarte mulți au ales să plece, pentru că cele mai nocive modificări, atât în materie penală, cât și în materie de pensionare, au avut loc în acea perioadă.
Din acel moment, mulți au ales să plece și datorită presiunii la care erau supuși public de către politicieni, de Inspecția Judiciară, iar din acel moment, a început să scadă vâsta de pensionare și acum a ajuns la 55 de ani. E adevărat că mulți aleg să rămână și în aceste condiții, după 55 de ani, avem colegi care lucrează și după 65 de ani, avem și colegi care s-au întors în profesie după pensionare, pentru că și-au dat seama că le place profesia de procuror.
Prin urmare, afirmația domnului Bolojan este doar parțial adevărată. Noi am făcut o verificare foarte aprofundată. Da, mulți sunt în momente în care ar mai putea continua să profeseze, au în jur de 50 de ani. Eu m-aș bucura ca Guvernul să ne consulte și pe noi, ca și organ electiv al magistraților, să ne consulte în viitoarele modificări legislative pe care le preconizează, pentru că, până în acest moment, nu este nicio consultare."
De ce se pensionează magistrații atât de devreme?
Puși în fața acestei situații, magistrații continuă însă se pensioneze atunci când le permite legea. Dar care este motivul, totuși, să te pensionezi la 48 sau la 50 de ani, dacă avem în vedere veniturile consistente din salariul acestei profesii?
La acest capitol, există din nou prevederi legislative care fac ca pensionarea să devină atractivă dacă avem în vedere că un magistrat cu un salariu de 3.000 de euro se poate pensiona cu o pensie de 5.000 de euro.
Dar unul dintre motivele pentru care pensionarea devine probabilă la o vârstă atât de fragedă îl reprezintă și stresul profesional, după cum spune vicepreședintele CSM. În aceste condiții, de ce nu s-ar putea pensiona la fel și medicii care operează pe creier sau pe inimă, sau alte categorii de angajați? Sunt întrebări care vin tot mai des din partea societății civile și nu numai.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Explicația e mult mai vastă. Mulți magistrați intră în profesie la o vârstă relativ fragedă, după ce termină facultatea, urmează doi ani, apoi un an de stagiatură, după care, efectiv, intri în pâine. La 25-26 de ani, avem magistrați care instrumentează dosare.
Când intri în magistratură, primul șoc pe care l-am avut toți este numărul enorm de dosare care îți sunt repartizate, e vorba de sute de dosare în prima zi. Cei care trec de acest prim șoc și reușesc să se mobilizeze constată că nu le ajunge timpul, cele 8 ore pe zi, cel puțin în instanțele mari. Și fie rămân peste program, pe timpul familiei lor, fie vin în weekend, astfel încât, după o perioadă, constați că ai un consum nervos foarte mare.
Știu că vedem doar partea neagră, dar, pe lângă justiția penală, există în realitate undeva la 90% dintre dosare care nu au legătură cu justiția penală, sunt civile, comerciale, de contencios administrativ, de dreptul muncii, etc. Toate acestea sunt lucrate de magistrați, iar consumul psihic este foarte mare, pentru că volumul de muncă este foarte mare. Fiecare se străduiește să respecte termenele stabilite de lege, iar când nu reușește, rămâne peste program, lucrează în vacanța judecătorească.
Eu evit să fac o comparație cu alte profesii. Nu știu exact care este încărcătura emoțională și psihică pe care o suportă medicii, profesorii. Evident că este greu și ca profesor, și ca medic.
Ce pot să vă spun este că, dacă se păstrează actuala organizare a sistemului judiciar, actuala încărcătură, actuala legislație, nu sunt mulți cei care vor prinde vârsta de 65 de ani, dintre magistrați. În ultimele două luni, au fost două sinucideri în magistratură. Nu a fost altă cauză decât stresul profesional. Sincer, vor fi mulți care vor pleca pentru că vor alege să-și salveze viața. Nu este ușor. Pare, când ne uităm de la distanță, că magistrații nu-și fac treaba, dar, în realitate, este foarte greu."
Bolojan spune că magistrații pensionari ar putea reveni, cu dispensă
Una dintre modificările propuse de Ilie Bolojan face referire la acel procent de 80% din salariu, pe care magistrații îl pot primi ca pensie. Numai că premierul propune ca procentul să se aplice la suma netă, nu la cea brută. Dacă se aplică la suma brută, asta înseamnă că magistrații se pot pensiona cu pensii mai mari decât salariul. Nicăieri în Europa nu există așa ceva, dacă tot vorbim de echitate.
Cladiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Standardul european și internațional în materie de magistratură este un venit cât mai apropiat de ultimul venit în plată, astfel încât, magistratul, atunci când intră în profesie, are o carieră previzibilă, ceea ce nu se poate spune în acest moment, pentru că noi am intrat în profesie cu o anumită lege, s-au schimbat legile de 3-4 ori și urmează o nouă modificare care aduce și mai mută imprevizibilitate profesiei. Dar standardele europene și internaținale vorbesc de un standard cât mai apropiat de ultimul venit în plată, ceea ce mi se pare de bun simț.
Eu cred că 80% din ultimul venit net este un venit suficient. Eu aș fi de acord să primesc 80% din ultimul net. Problema nu este ce pensie vor avea sau la ce vârstă se vor pensiona cei care urmează să intre în magistratură, cei care au 10-15 ani de magistratură, cei care au înțeles cât e de greu. Problema e despre pensiile în plată. Sunt câteva mii, iar multe dintre ele sunt mai mari decât salariile."
- Inițiativa legislativă din 2017 a fost propusă de Eugen Nicolicea, Florin Iordache și Șerban Nicolae, toți din PSD-ul condus atunci de Dragnea. Premier a fost Viorica Dăncilă.
- Una dintre consecințe, după cum spune legea, este că odată ce s-au pensionat judecătorii care instrumentau anumite dosare, acele dosare aflate în curs se puteau relua de la zero, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Liviu Dragnea și al lui Călin Popescu Tăriceanu.
Cladiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Cum s-a ajuns? Foarte simplu. În 2017, când era ministru domnul Tudorel Toader, a operat o modificare care să încurajeze plecarea din profesie a magistraților. Nu am de gând să fac afirmații politice, deși la acel moment, a fost o lege care efectiv a dinamitat magistratura și mulți au ales să plece. La acel moment, se calcula un procent din veniturile brute. Domnul Bolojan vrea din venitul net, ceea ce e corect. Când tu calculezi acea pensie din veniturile brute, brutul este cu 41,5% mai mare decât netul, astfel încât pensiile au rezultat undeva cu 1.500-2.000 de euro mai mari decât salariile în plată la acel moment. Iar acele pensii sunt în plată.
Cu acele pensii are o problemă și Comisia Europeană, nu are o problemă cu actuala lege 282/2023, care a trecut și de filtrul constituționalității și al Comisiei Europene. Despre pensiile în plată, se pare că politicienii zilei nu spun nimic. Acele pensii sunt nișe pensii anormale în orice sistem, dacă vorbim de echitate. Nu e echitabil ca cineva care s-a pensionat la 48 de ani să ia o pensie de 5.000 de euro, iar o persoană care lucrează în sistem sau care intră în sistem în acest moment să aibă un salariu de 2.000 de euro. Evidența o au casele de pensii."
Ce trebuie făcut să nu pice la CCR această modificare a pensiilor
Deși noile propuneri vorbesc despre o vârstă de pensionare de 60-65 de ani, vicepreședintele CSM trage un semnal de alarmă.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „În primă fază, a existat un text de lege care încerca să supraimpoziteze aceste pensii, care a fost respins de CCR. Ceea ce pot să spun este că aceasta este principala problemă, nu pensiile care vor fi plătite de acum înainte. Problema a fost observată de Comisia Europeană, ne-a și sancționat prin pierderea unor sume din PNRR. Comisia este foarte nemulțumită că există pensii mai mari decât salariile, iar aici nu e ceva echitabil. Sunt convins că poate fi scrisă o nouă lege care să nu mai fie respinsă la CCR.
Procurorii, ca de altfel marea masă a magistraților, sunt oameni onorabili, își fac treaba zi de zi și înțeleg când este necesară o modificare care să repună cumva inclusiv pensiile pe principii sănătoase și cred că ar fi o modificare care ar putea fi acceptată și asimilată de procurori și judecători.
Nu aceasta este cea mai periculoasă modificare, ci periculoasă este această dorință de a duce imediat la 65 de ani vârsta de pensionare, fără a exista o perioadă de tranziție. De aceea, sunt mulți care vor să se pensioneze acum, intempestiv. Perioadă de tranziție înseamnă o perioadă de câțiva ani, în care să existe o eșalonare. Pe legea 282, există o perioadă de tranziție, dar este foarte lungă. Eu zic că se poate revizui.
Dar trebuie să ne aducem aminte că această lege a trecut de filtrul constituțional și de filtrul Comisiei Europene. Din punctul meu de vedere, magistrații care au intrat deja în profesie și care au o anumită vechime trebuie să aibă un orizont de timp rezonabil la care să se pensioneze și să nu-i ducem pe toți, abrupt, la 65 de ani. Pentru că fenomenul va fi următorul: cei care au condiții de pensionare, se vor pensiona. Deja, în CSM, intră cereri de pensionare foarte multe. La procurori, din câte știu, sunt vreo 20 de cereri trimsie. Noi am avut deja 12 cereri soluționate marțea asta, care este un record, pentru că, în general, pe secțiile săptămânale, aveam una-două cereri sau niciuna. Vârstele variază între 49 de ani și 57 sau 60.
Deci oamenii nu mai vor să treacă din nou printr-o modificare legislativă și altă stare de incertitudine. Și când văd că modificările legislative nu merg în direcția pe care noi ne gândeam că vor merge, în sensul de a modifica legislația pentru a putea lupta împotriva hoților, ci modificările merg împotriva noastră, a magistraților, atunci mulți nu mai văd motivele pentru care ar mai rămâne în profesie.
Modul în care legile României au fost modificate începând cu 2017 nu prea încurajează oamenii să rămână în profesia asta. Pentru că legile au fost modificate în avantajul infractorului, România a devenit un fel de paradis al infractorilor, în care, pentru orice chichiță, dosarul este restituit, probele sunt anulate, infractorul e declarat nevinovat.
Mie, personal, mi s-ar pune mari întrebări dacă să mai continui în acestă profesie. Satisfacția unui procuror care instrumentează un dosar de evaziune fiscală este aproape de zero în acest moment, pentru că nu mai sesizează ANAF-ul, ei au grila lor de controale pe care trebuie să și-o realizeze pentru a da bine la organele lor de control, parchetele nu mai sunt sesizate, legea a fost în așa fel modificată încât orice infractor care face evaziune fiscală, odată ce este prins, plătește prejudiciul și a scăpat. Noi, procurorii, de multe ori, nici nu aflăm de acea faptă. Pe mine, personal, nu mă mai atrage înspre profesia asta, pentru că nu văd o satisfacție.”
În această situație, mai ales că sistemul judiciar duce lipsă de personal, Ilie Bolojan propune chiar ca unii magistrați care îndeplinesc criteriile pentru pensionare să revină în profesie, cu o derogare.
Ilie Bolojan, premierul României: „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează, în general, la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat poziția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus să o caut să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul.
De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că, la 48 de ani, te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona, cu vechime de 30-35 de ani, în așa fel încât pensionarea să se poată face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe profesii din România.
În afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții grave, pentru toate celelalte, voi susține ca vârsta de pensionare să fie apoape de vârsta standard, pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că, în câțiva ani, nu va mai fi cine să ne plătească pensiile. Statistic, între 55 și 65 de ani, cel puțin jumătate din această categorie de populație nu lucrează. Cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână, cu o aplicare derogatorie, ca să nu fim în situația în care am putea să avem o plecare masivă din sistem. Dar când a venit vârsta mică de pensionare, acum câțiva ani, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează, când s-au aplicat, de pe o zi pe alta, condițiile foarte avantajoase.”
