România mai dispune doar de orele până la miezul nopții pentru a demonstra că nu pierde sute de milioane pe o serie de jaloane PNRR. Executivul Bolojan și-a făcut însă calculele, în special pe numirile ce trebuiau făcute la nivelul unor companii și autorități de stat.
Banii de pe un jalon sunt considerați deja pierduți. Pe altul vom suferi penalizări. Pe al treilea, formalitățile sunt duse la îndeplinire, dar nasc noi controverse ce pot provoca o nouă analiză din partea Comisiei Europene. Pe cel mai important, ca simbol, jalonul privind pensiile magistraților, speranța autorităților de la București este legată de o nouă păsuire până la evaluarea finală din februarie anul viitor.
Fondurile totalizează puțin peste 800 de miliaone de euro pentru indeplinirea a patru jaloane, jaloane pentru care am primit deja păsuiri deoarece ele fac parte din plata numărul 3 pe PNRR. Comisia Europeană, după mai multe evaluări, a mai acordat un răgaz României în luna mai a acestui an de șase luni. Termenul limită este astăzi, 28 noiembrie.
19 milioane de euro, pierduți definitiv
În momentul de față, Guvernul nu mai are nicio șansă de a primi 19 milioane de euro, cât valorează primirea jalonului prin care ar trebui să venim cu numiri bazate pe principiile guvernanței corporative și mai puțin pe criterii politice la nivelul unor autorități precum CNAIR și CNIR.
În cazul măsurilor companiilor energetice, am fi trebuit să reluăm procedurile de selecție în cazul celor 13 companii di domeniu, însă, potrivit surselor, doar 11 din aceste companii au finalizat procedurile de selecție. Hidroelectrica nu a reușit să facă acest lucru. Persoanele propuse spre nominalizare, susțin sursele, au fost respinse din motive politice pentru că nu au întrunit consensul partidelor din coaliție. Acest lucru înseamnă penalizări pentru că jalonul valorează 228 de milioane de euro.
În februarie 2026 vom afla cu câți bani vom fi penalizați de către Comisia Europeană după ce va face o evaluare finală. În cazul jalonului cel mai important, simbolic vorbind, al pensiilor magistraților, Guvernul abia astăzi inițiază după ce privește avizul CSM. Procedura de asumare a răspunderii se va consuma săptămâna viitoare. Totuși, există speranțe că vom îndupleca Comisia Europeană până în februarie anul viitor pentru a nu pierde și această sumă importantă de bani.
Premierul Ilie Bolojan: „Avem o problemă de timp și una de fond”
Premierul Ilie Bolojan a explicat că există două probleme majore: presiunea timpului și corectarea unor dezechilibre din sistem.
„Sunt două aspecte aici. Aspectul de timp care este o realitate pentru că d respectarea unor date de timp depind bani europeni care ne sunt reținuți și avem o sumă destul de importantă care este retinuta din cererea de plată mai veche. Este vorba de peste 800 de milioane de euro, care este o sumă destul de mare, și atunci avem niște termene pană la sfârșitul acestei luni, pe care trebuie să le respectăm, inclusiv pe companii pe guvernananța corporativă, samd. Inclusiv pe componența de pensii de magistrați. Deci asta este o problemp de formă și apoi este problema de fonduri care trebuie rezolvată și partea de corectare a acestor acumulări negative. Oricum le-am spune, o pensionare la 48-50 de ani si o pensie cât ultimult salariu nu este in regulă din niciun punct de vedere și această măsură trebuia pusă in pratică dar așa cum vedeți punerea în practică nu depinde exclusiv de către Guvern sau de către o anumită persoană”, a declrat Bolojan.
Toate cele patru jaloane restante fac parte din plata numărul 3 a PNRR, pentru care Comisia a acordat deja o prelungire de șase luni. România se află acum în situația de a justifica întârzierile și de a demonstra progrese credibile.
