De la măsurile promise, la cele propuse, iar apoi la cele adoptate, drumul Guvernului a fost presărat cu impedimente. Cel puțin așa spune vicepremierul Dragoș Anastasiu. În direct la Euronews România, Anastasiu a explicat cum de s-a ajuns la mărirea TVA, deși chiar președintele Nicușor Dan promisese că nu se va întâmpla, sau cum s-a ajuns la mărirea unor taxe și accize și stabilirea unor praguri de taxare.
Cum a auns Guvernul la mărirea TVA și la adoptarea altor taxe
Dragoș Anastasiu, vicepremier: „Pensia de 3.000 de lei nu este una mare, dar este peste pensia medie. Întotdeauna când pui un prag, se pune întrebarea: de ce pragul acesta, de ce impozit de 10% și nu 11 sau 9? De ce companiile care au o cifră de afaceri de 50 de milioane trebuie să plătească un impozit pe cifra de afaceri și nu și cele care au 49?
Aceste praguri dezavantajează pe unii sau pe alții care sunt puțin deasupra sau puțin peste. Ideea este, la contribuția de sănătate, că nu putem să funcționăm într-un sistem în care 6 milioane de oameni plătesc și 16 milioane beneficiază. Nu funcționează pe termen lung. Plus o grămadă de excepții. De la asta s-a pornit.
Filosofia acestui guvern este că fiecare trebuie să plătească măcar puțin pentru serviciile de sănătate pe care le primește. Vrem servicii de sănătate mai bune? Suntem nemulțumiți de foarte multe ori cu ele? Dar când e vorba să contribuim, avem excepții, pensionarii nu plătesc, copiii nu plătesc, veteranii, etc. Am plecat de la această filosofie, ca fiecare să plătească măcar ceva, în așa fel încât să echilibrăm acest buget al Casei Naționale de Sănătate, pentru a fi în stare să nu intrăm în colaps, dar pe termen mediu și lung, să oferim servicii medicale de calitate."
Cum s-a ajuns în această situație? Calculele de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg, dacă facem referire, de exemplu, la aplicarea CASS pentru pensii. Inițial, guvernanții au spus că pensiile de peste 4.000 de lei se încadrează în această categorie, iar apoi s-a ajuns să se aplice celor de peste 3.000 de lei.
Dragoș Anastasiu: „Trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că, dacă nu cotizăm, nu o să fie nici servicii bune. De ce a fost redus pragul la 3.000? Am făcut un puzzle. Sunt foarte multe elemente care, împreună, au creat un pachet și acest pachet a avut sub linie o cifră de economii. Pentru că, de fapt, asta se întâmplă cu noi.
Ni se spune: nu vă permiteți toate aceste cheltuieli. Finanțatorii noștri, investitorii, Comisia Europeană, ei ne spun, nu de acum, ci de ani de zile, că deficitul este nesustenabil, cheltuim mai mult decât încasăm. Și trebuie să reducem cheltuielile. Și facem un puzzle și vezi unde ajungi. Cu acel puzzle, am plecat de la să nu mărim TVA. Când ne-am dus către finanțatorii noștri cu o versiune care nu conținea mărirea de TVA, care conținea CASS - și mă opresc la 4.000 de lei - ne-au spus: Nu e suficient, nu o să fie bine. Că nu e bine cu Comisia Europeană, e una, dar cu toate agențiile de rating nu e bine deloc, și că veți fi retrogradați la nivelul de gunoi.
Și a trebuit să ne întoarcem acasă și să vedem care sunt calculele ca să ajungem la un rezultat satisfăcător, nu neapărat pentru investitorii noștri de afară, dar ei ne dau banii ca să supraviețuim. În toate discuțiile cu finanțatorii noștri și, în special, cu UE, am mers pe cifre, pe un pachet prezentat inițial. Au fost schimburi de opinii și cifre. Ca și când te duci la bancă să-ți iei un credit pentru casă. În urma tuturor acestor discuții, fără niciun fel de plăcere, am fost obligați să ajustăm niște cifre, printre care CASS. A fost necesară o cădere la 3.500 și tot nu a fost suficient.
Discuțiile sunt purtate de Ministerul de Finanțe, el este cel care e răspunzător de reforma fiscală și discuțiile se poartă în special cu UE, dar, în această perioadă, au venit și reprezentanți ai unor agenții de rating, cu care au fost discuții. Ei încă nu au intrat în evaluare, dar e normal mai întâi să vorbești cu un consilier, ca și cum te duci la bancă să-ți iei un credit."
Care este impactul bugetar al acestor prime măsuri?
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un prim pachet de măsuri, urmând ca, până la finalul lunii iulie, să adopte al doilea pachet de măsuri. E posibil să existe și al treilea, până la finalul anului, iar toate aceste măsuri ar urma să aducă la bugetul statului o sumă destul de consistentă.
Dragoș Anastasiu: „Suma este de aproape zece miliarde de lei de încasări suplimentare pe an, față de ce era prognozat. Zece miliarde de lei de la toate măsurile pe care le-am introdus. O parte sunt pensiile, altă parte e TVA, altă parte sunt accizele, impozităm capitalurile, dividende care cresc de la 10 la 16%, impozităm băncile dublu, impozităm jocurile de noroc, tăiem sporuri.
Noi știm exact câți bani se strâng, va fi făcută public această cifră. Există un tabel mare în care avem impactul. Astăzi a fost definitivat tabelul cu care am intrat în Parlament, astăzi s-au făcut schimbări, în urma amendamentelor venite din Parlament."
Guvernul dă asigurări că toate semnalele de alarmă de până acum, în special din partea organismelor europene, sunt extrem de reale, iar pericolul mare și proxim era ca România să piardă bani europeni și să fie încadrată la categoria 'junk'. Așa că măsurile erau obligatorii și necesitatea aplicării lor era extrem de urgentă.
În acest context, multă lume se întreabă de ce nu a fost consultată și societatea. Dragoș Anastasiu a dat răspunsurile.
Dragoș Anastasiu: „A fost pe repede înainte, poate că nu chiar pe genunchi, dar a fost pe repede înainte, exact când eram cu mediul de afaceri, combăteam la guvernanți.
De ce a fost pe repede înainte? Pentru că noi știam de vreo trei luni data de 8 iulie, ca termen limită la care miniștrii de Finanțe din Europa se întâlnesc și se face evaluarea finală pentru renegocierea PNRR, adică a fondurilor europene care vin către România și asta conține o măsură care se cheamă reforma fiscală. Ne întrebați de ce ne-am grăbit cu asumarea răspunderii? Dacă noi, pe 8 iulie, nu aveam un act trecut prin Guvern, recte Parlament, ministrul de Finanțe, care pleacă mâine la Bruxelles, nu putea să arate ce dorește România. Și de aici, ne întoarcem.
A durat până am făcut Guvernul... De ce a durat atât? Păi sunt totuși patru partide. Să le armonizezi, să discuți, e o discuție complicată. A fost instalat acest guvern, a venit Ilie Bolojan și de atunci au trecut zece zile. Ca să faci toate aceste lucruri, ultimele două negocieri cu Comisia Europeană, să discuți cât poți de mult cu mediul de afaceri, cel puțin cel foarte mult afectat... Nu au fost consultări așa cum eu mi-aș fi dorit să fie, dar au fost discuții, i-am invitat pe unii dintre ei, i-am sunat pe alții, pentru că știu cum e să fii pe partea cealaltă, să-ți faci bugetele și, la mijlocul anului, să se schimbe regulile jocului. Nu e niciun fel de plăcere. Nu mi-aș fi dorit eu să-mi încep viața în administrația publică cu așa ceva."
România risca să aibă soarta Greciei din 2010
Dragoș Anastasiu: „Dar acest 8 iulie, pentru România, este esențial pentru a evita intrarea în prăpastie. Și este scenariul Grecia 2010, asta era alternativa. Noi nu suntem acolo, nu este ceasul al 12-lea, ci al 11-lea, dar dacă nu trăgeam frâna de mână acum, până pe 8 iulie, aveam o șansă destul de mare să ajungem acolo. Așa, din toate discuțiile cu Comisia, din toate evaluările, evităm acest 'scenariu Grecia.'
Ce înseamnă scenariul Grecia? Și poate nu ar fi fost atât de aspru, dar tot ar fi fost: faptul că nu mai vin bani europeni, faptul că cei care ne finanțează până acum, gen fonduri de investiții, bănci străine, sunt nevoiți să vândă titlurile de stat, pentru că nu au voie să dețină în portofoliu acest junk, ele devin foarte ieftine, băncile românești pierd foarte mult, crește cursul de shimb, puteam să ajungem ușor la 5,5-5,7 lei, chiar spre 6, dacă n-am fi luat aceste măsuri, dobânda ar fi crescut, șomajul ar fi crescut, etc. Sunt multe lucruri pe care le-am evitat având un președinte pro-european, apoi făcând o coaliție guvernamentală care are majoritate, apoi având un premier care nu este necunoscut în Europa și care, cel puțin în lunile în care a fost la Cotroceni, a făcut cinste României, și făcând în șapte zile un astfel de pachet, asta ce arată? Determinare și încredere.
Zece miliarde pe anul acesta. Anul viitor, impactul este mult mai mare și pe cheltuieli, și pe venituri. Anul viitor, ne ducem peste 70 de miliarde ca impact. Am stopat creșterile pensiilor și salariilor anul viitor, asta ar fi avut un impact foarte mare. Sigur că nimeni nu face cu plăcere așa ceva, nimeni nu e dornic să ia de la oameni, nimeni nu e nebun să nu înțeleagă că există inflație și că e foarte posibil să crească. Dar am preferat să tragem frâna de mână, să avem tot felul de cucuie și vânătăi pentru că am tras-o brusc, dar să evităm să ajungem în prăpastie.
Da, zece miliarde până la sfârșitul anului. Și trebuie să mai găsim cel puțin zece miliarde din alte surse. De asta vin pachetul 2 și pachetul 3. Va trebui să prioritizăm investițiile, să terminăm renegocierea PNRR, adică munca abia acum începe."
