Tăierile preconizate din administrația centrală rămân, deocamdată, doar o amintire. Deși cheltuielile cu personalul din aparatul bugetar au crescut cu 50 de miliarde în ultimii trei ani, liderii Coaliției, așa cum confirma și premierul Bolojan, au decis să amâne decizia privind reducerea cu 10% a bugetelor de salarii la nivelul ministerelor și instituțiilor subordonate. Surse politice susțin că noua tergiversare a fost impusă șefului Executivului pentru nu a afecta șansele propriilor candidați la Primăria Capitalei.
Decizia nouă de amânare luată de coaliție a avut în spate calcule electorale în fiecare tabără politică. Cu propriii candidați separați angrenați în cursa pentru Primăria Generală, PSD și USR s-au temut de eventualele proteste de stradă dacă, în plină perioadă electorală, se vor reduce cu 10% bugetele de cheltuieli cu personalul din ministere și instituțiile centrale din subordine. Presat cu amânarea deciziei din aceste considerente și cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, în această competiție, premierul Ilie Bolojan a consimțit ca decizia pe reducerile din administrația publică să fie luată după scrutinul din 7 decembrie. Dar cu o condiție.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: În momentul de față, Ilie Bolojan a cerut tuturor miniștrilor să se uite la zona unde se risipesc bani pentru angajații din aceste instituții, pentru că are semnale că există o practică generală de a veni cu decontări de chirii false sau de deplasări, de a primi sporuri și prime necuvenite, iar în această zonă le-a cerut miniștrilor de resort să ia măsurile de tăiere a acestor cheltuieli, astfel încât salariile să nu fie afectate decât în ultimă instanță.
Cristian Pîrvulescu, politolog: Este evident că atât la București, cât și la Buzău astfel de modificări puteau să alimenteze curentul, revanșează votul de protest și asta ar fi putut sau poate duce în continuare. Pentru că, știți, amânarea deciziei nu înseamnă că ea nu face parte din dezbatere. Noi o discutăm altfel. Ar putea avea un efect asupra alegerilor, pentru că, deși sunt declarate alegeri administrative, sunt cât se poate de politice. De numele celui ales și de partidul său va depinde de fapt, în mare măsură viitorul politicii românești în următorii ani, în special în zona actualelor partide de guvernare.
Amânarea deciziei pentru măsurile de reducere a cheltuielilor cu administrația publică amenință însă calendarul adoptării bugetului de stat pe anul viitor, care trebuie să conțină și prognozele de impact ale tuturor măsurilor menite să reducă deficitul bugetar la 6% din PIB anul viitor. O situație bine-cunoscută până și la Palatul Cotroceni.
Jurnalist: Tăierile de salarii de 10% ar trebui să se aplice și pentru miniștri și parlamentari?
Nicușor Dan, președintele României: Evident că dacă se întâmplă, trebuie să se întâmple, dar discuția abia începe. Pe termen mediu trebuie să revenim la o lege a salarizării unitare, pentru că există diferențe mari între instituții, între poziții echivalente în diferite instituții și din cauza asta unele instituții, printre care și Administrația Prezidențială, oamenii de aici se duc, evident că au familie, copii, obligații, rate, se duc la alte instituții și ele nu pot să funcționeze.
Sindicatele acuză lipsa consultărilor. Și amenință că vor face proteste și chiar grevă generală. Inclusiv în perioada de campanie electorală, dacă propunerile lor nu vor fi preluate.
Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa: Noi am făcut demersurile și deja avem autorizație pentru o manifestare în fața Administrației Prezidențiale în perioada lunii decembrie, pentru că practic ne împinge lipsa de reacție a decidenților către o grevă generală, se încearcă măsuri de austeritate împotriva lucrătorilor, fără să se ia nicio măsură împotriva decidenților politici. Ar fi fost normal o modificare a legii salarizării pentru sectorul bugetar, prin care miniștrii și toți decidenții politici, inclusiv parlamentarii, li se scade indemnizația sau salariile cu 30-40%, tocmai pentru a arăta că sunt primii care vor strânge cureaua. Dacă măsurile de austeritate legate de scăderea cu 10% vor fi aplicate și celor din sănătate și învățământ, care deja sunt afectați de alte măsuri care au fost luate până acum, evident că presiunea străzii va fi foarte mare.
Pe fondul acestor calcule electorale și tergiversări, noul pachet de măsuri pe care vrea Guvernul să-și asume răspunderea săptămâna viitoare în Parlament amenință să se limiteze doar la mult controversatul proiect privind reducerea pensiilor magistraților. Iar reducerile și restul măsurilor pentru administrația publică centrală și locală să-și facă primele efecte abia anul viitor.
