România va solicita aliaților din NATO transferul unor tehnologii militare suplimentare pentru apărarea antiaeriană și detectarea dronelor, după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care a precizat că subiectul va fi discutat în ședința CSAT.
Ilie Bolojan va reveni în țară
Conform surselor Euronews România, premierul Ilie Bolojan a cerut revenirea urgentă în țară cu aeronava Spartan.
Bolojan se află într-o vizită oficială în Republica Moldova.
Declarațiile lui Ilie Bolojan
„Am convenit cu Ministerul Apărării să facă toate demersurile pentru a solicita aliaților din NATO transferul de tehnologii militare pe care astăzi nu le avem, care țin de capacități antiaeriene și de radare care să poată scana la altitudini joase”, a declarat Bolojan.
Potrivit premierului interimar, obiectivul este ca România să dispună de echipamente adaptate noilor amenințări generate de războiul modern și de utilizarea pe scară largă a dronelor.
Sancțiuni diplomatice împotriva Rusiei, pe agenda CSAT
Ilie Bolojan a anunțat că una dintre măsurile care vor fi propuse în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării vizează relația diplomatică cu Federația Rusă.
„Acțiunile care vor fi propuse în ședința CSAT sunt, în primul rând, cele pe cale diplomatică, astfel încât să aplicăm sancțiuni în ceea ce privește diplomații ruși de la București”, a spus premierul interimar.
Declarația vine după ce Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București în urma incidentului de la Galați.
Investiții de 10 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei
Premierul interimar a afirmat că România se află în etapa finală a semnării contractelor din cadrul programului SAFE, prin care Armata României va beneficia de echipamente noi în următorii ani.
„În aceste zile, România semnează toate contractele necesare pentru furnizarea, în anii următori, cel târziu până în 2030, a tuturor echipamentelor solicitate de Armata României. Este vorba despre investiții în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, care vor asigura dotarea armatei în anii următori și vor contribui la siguranța cetățenilor noștri”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, investițiile au rolul de a crește capacitatea de apărare a României și de a răspunde provocărilor de securitate generate de conflictul de la graniță.
Critici la adresa contestării legislației privind dronele
Ilie Bolojan a criticat întârzierile provocate de contestarea legislației care permite combaterea dronelor în spațiul aerian al României în timp de pace.
„Vă rog să vă gândiți ce înseamnă, în tot acest context, acțiunile iresponsabile pe care le-am avut în lumea politică, legate de contestarea legislației privind combaterea dronelor în timp de pace, în spațiul aerian al României. Această legislație a fost adoptată cu mari întârzieri din cauza contestațiilor”, a afirmat premierul.
Acesta a făcut referire și la sesizările depuse la Curtea Constituțională privind legislația necesară pentru implementarea programului SAFE, susținând că modernizarea Armatei trebuie să rămână o prioritate strategică.
„Vă rog să vă gândiți la toate contestațiile depuse la Curtea Constituțională chiar în aceste zile cu privire la legislația necesară pentru implementarea programului SAFE. Cu toate acestea, am făcut tot ceea ce trebuia făcut pentru a dota Armata României cu tehnica militară necesară pentru a asigura siguranța cetățenilor”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a precizat că măsurile pregătite de autorități vizează atât răspunsul imediat la incidentul de la Galați, cât și consolidarea pe termen lung a capacităților de apărare ale României.
„Acestea sunt planurile la care lucrăm: cele pe termen scurt, convenite pentru ședința de astăzi și pentru zilele următoare, și cele pe termen lung, care înseamnă modernizarea și dotarea Armatei României”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute de premierul interimar Ilie Bolojan în timpul unei vizite oficiale în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu omologul său de la Chișinău. Pe agenda discuțiilor s-au aflat cooperarea bilaterală, securitatea regională și sprijinul acordat Republicii Moldova în parcursul său european.
