Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că este nevoie de clarificări despre ce s-a întâmplat în 1989, după ce publicația Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) era ofițer al Trupelor de Securitate și se afla cu plutonul său în dispozitivul de represiune a manifestanților care s-au adunat în 21 decembrie 1989.
Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, Ilie Bolojan a declarat că „fiecare om răspunde pentru ceea ce face”. Evaluarea Serviciului de Pază și Protecție este în competența Administrației Prezidențiale, a afirmat liderul PNL.
Mai mult, premierul interimar a menționat că va susține un demers pentru limitarea numărului de mandat în cazul șefilor serviciilor, pentru a nu mai avea discuții legate de influență.
Ilie Bolojan a fost întrebat dacă l-ar retrage din funcție pe Lucian Pahonțu dacă ar fiîn locul lui Nicușor Dan.
„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competență asupra acestui serviciu, care este Administrația Prezidențială, nu Guvernul, și sigur, ca să poți emite judecăți, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situații. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spațiul public, nu am alte date.
Aș face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Și din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declarat pentru Cotidianul.
Bolojan ar vrea limitarea mandatelor șefilor serviciilor
De asemenea, Ilie Bolojan a menționat că pot fi folosite diverse mecanisme care ar limita posibilele interferențe ale serviciilor, iar limitarea mandatelor pentru funcțiile care presupun foarte multă putere în stat ar putea să mai elimine din suspiciuni.
„În ceea ce privește aspectele care țin de influența, nu știu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate pozițiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem și în România o parte din mandate sunt limitate.
Sunt diferite mecanisme de control și de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice și să le punem în legislația noastră, în așa fel încât să nu avem aceste discuții legate de influențe și de zone care nasc în permanență discuții”, a mai precizat Bolojan.
Lucian Pahonțu conduce de 21 de ani Serviciul de Protecție și Pază, în timp ce Gabriel Vlase se află la conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE) de opt ani.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității reia, după 18 ani, investigația privind trecutul comunist al șefului SPP, Lucian Pahonțu.
Verificările vin după ce jurnaliștii de la publicația Recorder arată că generalul Pahonțu era ofițer al Trupelor de Securitate și se afla cu plutonul său în dispozitivul de represiune a manifestanților care s-au adunat în 21 decembrie. De asemenea, jurnaliștii spun că șeful SPP ar fi participat și la evacuarea oamenilor în timpul Mineriadei din 1990. CNSAS spune că în anul 2008, atunci când a fost făcută prima verificare, nu au reușit să obțină dosarul lui Lucian Pahonțu, aflat în arhivele Ministerului Afacerilor Interne.
Mai mult, vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor spune că șeful SPP nu a depus, așa cum cere legea, adeverință pe proprie răspundere în care să declare dacă a fost sau nu colaborator sau lucrător al Securității. Verificările ar putea „dura săptămâni”, spune Mădălin Hodor.
