Problema pensionării timpurii a judecătorilor este una care tinde să devină cronică în România. În plus, pensiile speciale, printre care și cele ale magistraților, au atras multă furie și frustrare în rândul societății, având în vedere sumele exorbitante, în contextul în care mare parte din populație nici nu visează la asemenea remunerații.
În plus, România este presată să ia măsuri dure și rapide dacă nu vrea să intre în incapacitate de plată și dacă nu vrea să piardă bani europeni.
Când vor fi discutate pensiile speciale
- Pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul României, conform unui calcul făcut pe baza datelor existente. Iar deficitul României a fost de 9,3% din PIB, în aprilie 2025.
În acest context, guvernul condus de Ilie Bolojan este presat și de timp, dar și de societatea civilă, să ia măsuri în acest sens. Prim-ministrul României a fost întrebat când vor fi discutate aceste pensii.
„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, dar este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani.
Acesta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060...ceva nu stă în picioare. Pentru că, pur și simplu, nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie. În loc ca, de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a acumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri”, a declarat Ilie Bolojan, la ProTv.
Această problemă a pensiilor magistraților a devenit o adevărată cangrenă în ultimii ani. Tot din cauza acestor pensii, care stabilesc inechități uriașe, Comisia Europeană suspendă plățile către România, așa că este obligatorie o măsură în acest sens.
- În România sunt peste 7.000 de procurori și judecători, iar aceștia au salarii începând de la 3.000 de euro pe lună și ajung la 10.000 de euro, fără alte privilegii.
- Salariul mediu net în România, în ianuarie 2025, a fost de 5.328 de lei.
Plecând de la ideea că salariul și pensia reprezintă un „drept câștigat”, este foarte greu ca remunerațiile magistraților să fie reduse sau eliminate, pentru că, de fiecare dată, ele pot fi câștigate în instanță. Pentru moment, s-a convenit doar ca pensiile speciale să nu mai existe abia din 2060, când actuala clasă de magistrați nu o să mai existe.
De-a lungul ultimilor ani, pensiile speciale ale magistraților au fost un subiect extrem de dificil, pentru că legile sunt făcute tot de magistrați. Chiar și ministrul Justiției a recunoscut că este puțin probabil să fie făcute modificări, iar dacă ar fi făcute, ele trebuie să aibă loc cu un fel de consens.
Acel consens, după cum spune vocea societății civile, înseamnă tocmai acel bun simț elementar. Cu alte cuvinte, magistrații ar trebui să renunțe de bunăvoie la aceste privilegii. În caz contrar, ar fi necesară chiar o modificare a Constituției, după cum spune ministrul Justiției.
