A venit și ziua cea mare, cea în care guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat măsurile de austeritate așteptate de toată lumea. Așa cum era de imaginat, au existat, există și vor exista proteste, deși Ilie Bolojan a prezentat cifre raportate la toate țările din Uniunea Europeană. Iar toate duc la aceeași concluzie: că aceste măsuri sunt necesare.
Însă nu toată lumea a înțeles. Așa că reprezentanții ei au încercat să explice și mai „plastic” aceste ajustări bugetare, tăierile, taxările și reducerile. Au făcut-o, în studioul Euronews România, reprezentanții primelor trei partide care alcătuiesc coaliția de guvernare, PSD, PNL și USR.
Măsurile guvernamentale, explicate de reprezentanții partidelor
Diana Mardarovici, purtător de cuvânt al PNL București și consilier general CGMB: „E o poveste reală de la un magazin. A venit la mine un bătrân să-mi spună: 'Cât mi-a crescut pensia anul trecut nu mi-a crescut niciodată. De la 3.000, la 5.000. Dar acum de ce vreți să-mi luați 100?' Vedeți? Eu cred că ceea ce am făcut anul trecut a fost bine, dar din păcate, pentru că am făcut atât de mult într-un timp atât de scurt, acum nu vom fi înțeleși pentru că nu le indexăm."
Ce riscă România dacă nu sunt luate aceste măsuri
Țara noastră are cheltuieli cu 30% mai mari decât veniturile, dacă simplificăm explicațiile la modul general, iar sancțiunile pe care le riscă România sunt extrem de grave pe plan internațional și au efect pe mulți ani.
În comparație, guvernanții ne spun că aceste măsuri ne afectează doar pe termen scurt. Iar așa cum ne învață istoria, extremiștii pot să profite de aceste nemulțumiri ale populației. Specialiștii explică însă că, în acest caz în care extremiștii ar ajunge la putere, costurile ar fi incomensurabile.
În tot acest context, multă lume face o paralelă cu perioada lui Traian Băsescu și a guvernului Boc.
Victoria Stoiciu, senator și vicepreședinte PSD: „Riscăm sancțiuni de pe piețele internaționale și din partea Comisiei Europene, dacă nu reducem acest deficit. Suntem într-o situație în care partidele de extremă dreapta sunt la cote uriașe. Lucrurile făcute greșit în plan economic se pot traduce în consecințe politice care să încurajeze extrema dreaptă. Preocuparea mea și a noastră este să nu cumva să facem așa cum s-a făcut în perioada lui Băsescu, să lovim în cei mai vulnerabili și să-i lăsăm pe cei privilegiați să nu participe la achitarea acestei note de plată. (...)
Noi ne-am opus în timpul negocierilor, TVA e o taxă regresivă și care va lovi în categoriile vulnerabile și nu doar acolo, pentru că va avea și un efect inflaționist, am văzut calcule de trei puncte procentuale."
Diana Mardarovici, purtător de cuvânt al PNL București și consilier general CGMB: „În ultimii trei ani, noi, liberalii, ne-am tot opus la creșteri de taxe, iar cei de la PSD s-au opus la reduceri de diverse cheltuieli, din motive obiective și unii, și alții. Ce s-a întâmplat e că am taxat ca liberalii și am cheltuit ca socialiștii. Eu sunt economist și, când se întâmplă asta, ajungi aici. Banii care s-au dus la creșterea deficitului nu s-au evaporat, ci s-au dus într-o creștere de 38% anul tecut, în pensii, 20%, în salarii, iar investiții, poate peste rata de capacitate a României.
Economic vorbind, noi suntem în altă situație față de 2010, când aveam o criză mondială care ne-a lovit. Am tot refuzat să implementăm măsuri până când a venit FMI și a implementat peste noi, ceea ce a adâncit problemele economice. Asta încercăm să evităm. (...)
Există doar două perspective: perspectiva acestor tăieri și să suportăm aceste consecințe, sau să suportăm, ca și în 2010, consecințele unui rating junk de la agențiile de rating internaționale, ceea ce va duce la recesiune și la o adâncire a problemei noastre. Și ne vom reveni nu într-un an-doi, ci în șase-nouă".
Alexandru Dimitriu, deputat USR și fost secretar de stat în Ministerul Justiției: „Situația actuală e mai grea. Atunci (n.r.: în 2010) nu ne puteam împrumuta, iar acum ne putem împrumuta, dar la dobânzi exorbitante. Pentru că România nu este credibilă, pentru că atunci când o țară se împrumută ca să plătească cheltuieli curente și nu se împrumută ca să facă investiții, astfel încât investițiile alea să producă la rândul lor ceva, în momentul în care ai un deficit mult prea mare și nesustenabil, creditorul are impresia că nu o să-și mai recupereze banii. Și dobânzile cresc, iar încrederea creditorilor în România nu mai este una cum ar trebui să fie."
De ce nu sunt reduse subvențiile pentru partide
Evident că, în această situație, oamenii de rând se întreabă de ce tot ei trebuie să fie cei care să aibă de suferit și nu cei care au făcut acest dezmăț. Iar tăierile de ce să nu fie făcute de la cei care au venituri mai mari? În plus, mult discutata reformă în rândul parlamentarilor se lasă așteptată.
Victoria Stoiciu, senator și vicepreședinte PSD: „Mi-ar fi plăcut ca ordonanța asta de urgență să înceapă prin a reduce subvenția pentru partidele politice. Știu că nu rezolvăm problema deficitului bugetar și puteți spune că e o declarație populistă, dar nu este așa, pentru că e vorba de a arăta responsabilitate și solidaritate față de cei care trebuie să suporte costurile. Nu rezolvăm toată problema, dar oamenii vor să vadă că și noi strângem cureaua."
Diana Mardarovici, purtător de cuvânt al PNL București și consilier general CGMB: „Apropo de subvenția pentru partide, domnul Bolojan a spus că o va reduce la următoarea rectificare pe care o va face acum, dar puteți avea o sesiune extraordinară să mai reduceți. Dar există lucruri pe care guvernul le poate face cu asumarea răspunderii, ceea ce urmează să se întâmple cu acest pachet."
Alexandru Dimitriu, deputat USR și fost secretar de stat în Ministerul Justiției: „La banii privind fondurile pentru partide, e un proiect de lege la Camera Deputaților, se poate rezolva imediat. Dar dacă o rezolvăm punctual, poate să fie o chestiune populistă și, atunci când legile se adoptă în stil populist, nu rezultă ceva bun. Cred că ea trebuie gândită în planul 2, pentru că noi vorbim acum de partea de ajustare fiscală și apoi vedem cum rezolvăm în plan secund, peste două săptămâni, și chestiuni legate de consiliile de administrație, de anumite sinecuri care trebuie să dispară, de anumite reorganizări. Este și o chestiune de strategie, din punct de vedere constituțional și legal. (...)
Lumea știe că e o perioadă dificilă și că au fost greșeli, dar trebuie să vadă că nu mai suntem nesimțiți, ca politicieni. Despre asta e vorba. Să spui că îți ceri scuze, să spui că nu mai faci și să arăți că nu mai faci. Și o problemă este și oamenii pe care îi pui în funcții. Noi am fost puși în situația în care nu am crezut vreodată că o să-l votez pe Busuioc la CCR, lucrul acesta nu trebuia să se întâmple. L-am vrut pe Cazanciuc, care este o lumină din punct de vedere juridic față de Busuioc. Aveau oameni. Să știți că și lucrurile astea contează, pentru că oamenii se uită: 'băi, tot așa faceți, când ați spus că ați înțeles?' "
