Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă, pachetul de măsuri de austaritate: cota de TVA va crește la 11 și 21%. Totodată, vor crește, cu 10%, accizele la țigărim alcool și combustibil. Guvernul Bolojan și-a propus să crească numărul de contribuabili la CNAS, până la 6 milioane de contributori la 16 milioane de beneficiari. Pentru pensiile care depășesc suma de 3.000 de lei se va plăti CASS de 10%.
Măsurile de austeritate anunțate de premierul Bolojan
Pe scurt:
- TVA crește la 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel.
- Cresc cu 10% accizele pentru alcool, combustibil, țigări.
- Creșterea numărului de contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari.
- CASS la pensiile de peste 3.000 de lei. Calcul: la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 3.000, deci 100 de lei.
- Impozitul pe dividende crește la 16%.
- Profiturile băncilor, taxate suplimentar.
- Suprataxarea câștigurilor din jocurile de noroc.
- În 2026, pensiile și salariile rămân plafonate.
- Educație: propunere pentru creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar.
- Vor rămâne două burse școlare: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate.
- Etapa a doua a măsurilor: completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascasdă.
Mai jos, declarațiile premierului Ilie Bolojan:
„Am convocat această conferință de presă pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează România. Deficitul și absorbiția fondurilor UE sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. De ce e corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională, pentru că așa cum am zis România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar dintre statele UE și am avut cel mai mare al doilea deficit bugetar din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare ca cel de anul trecut, și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoie să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%.
Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea al 11-lea și nu trebuie să stăm total cu spatele la zid, trebuie să le explicăm oamenilor cât de grave e situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele cetățenilor României, țara noastră a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus pe care evident i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul acestei țări și înțelegeți în ce situație e România și nu mai putem continua în felul acesta.
Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte multe aceste măsuri ar fi câteva consecințe precum intrarea în incapacitate de plată. Ar însemna că creditorii noștri nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.
Vă rog să vă ridicați ce a însemna experiențaGreciei din 2009, nici acum Grecia nu și-a revenit în totalitate. România e într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie să repetăm greșelile altor țări.
Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri.
De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice.
Ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli, va fi un mixt de reduceri de cheltuieli și creștere de venituri. Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi și sunt mai mari cu 10% decât media cheltuieililor din UE.
Numărul de angajați în sectorul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili/ Cota de impozitare din TVA e a treia cea mai mică din UE, suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa.
Din punct de vedere al impozitării proprietăților, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5% din PIB, față de media UE de 1,85% Această ajustare pe care o propunem e un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții, astfel încât în trei etape să venim cu trei pachete care până la finalul verii să completeze aceste măsuri pentru a răspunde unei urgențe, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor.
Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet.
Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, se va concentra pe corectarea nedreptăților și îndeplinirea jaloanelor pentru a putea accesa fondurile europene
Principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională mâine, le va cuprinde. Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem consiliul Ecofin, să avem acest pachet adoptat, și ne propunem să-l punem în practică prin asumarea răspu serii, săptămâna viitoare.
Mâine miniștrii le vor detalia. Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5, 11 și 19. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel.
Se va face astfel încât în octombrie se va fa o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată
Creșterea accizelor de bază de 10% pentru alcool, combustibil, țigări. La motorină va funcționa o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport.
Creșterea numărului contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari, practic nu avem cum cu aceste dezechilibre să asigurăm asigurare bună în sănătate, condiții bune pentru pacienți, investiții importante, prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori.
Aplicarea CASS la pensiile de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane. Ca să fac un calcul simplu, la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei.
Taxarea suplimentară a capitalului. Vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende la 16%. Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamenturi ale capitalurilor.
Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc.
În ce privește limitarea cheltuielilor, vom propune o măsură temporară: și anul viitor pensiile și salariile să rămână plafonate. A fost o majorare foarte importantă anul trecut pe care nu o mai putem suporta ca indexare. Cheltuielile din educație: vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar. Aceasta nu afectează drepturi salariale, dar se va reașeza numărul de ore. Numărul de ore azi la plata cu ora care înseamnă peste 30.000 de ore didactice se va reduce la jumătate și statul va face niște economii care vor merge tot la educație.
Reforma burselor: Știu că nu e o chestiune populară dar trebuie să fim corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Acum trei ani aveam 188 de milioane de lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei, o creștere de zeci de ori
Am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi cu burse de merit, dar care la bacalaureat iau note de 5 sau. 7 sau nu iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul. Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate.Miniștrii de linie vor detalia acest pachet în cursul zilei de mâine
În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascasdă. Avem ministere care au aplicat sporuri de 50% și care practic și-au dublat salariile. Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului.”, a declarat Ilie Bolojan.
Întrebare: Trei judecători de la CCR ar putea să primească indemnizație de 180.000 de lei la final de mandat. Cum comentați?
„Este o prevedere care este trecută în legislația CCR. Dacă ar fi să fac un comentariu, ele sunt legale, dacă au bani să le dea. Dar în contextul actual cred că sunt imorale.”, a adăugat premierul.
Întrebare: Luați în calcul reducerea subvenției pentru partide?
„Voi propune o reducere a subvenției pentru partide. Cred ă și partidele și cei care au câștiguri bune la stat trebuie să fie parte a acestui efort pentru că au câștigat foarte mult în acești ani.”
Întrebare: De ce s-a pornit cu majorarea de TVA și nu cu reorganizarea statului?
„Trebuie să luăm măsuri urgente care sunt acceptate în analiza cheltuielilor unei țări în analizele financiare. Dat fiind această urgență de a evita intrarea în incapacitate de plată, acest pachet răspunde aceste urgențe. Dat fiind această urgență de a evita intrarea în incapacitate de plată, acest pachet răspunde aceste urgențe. Componentele care țin de îndreptarea unor echități, care necesită modificarea de legi – am descoperit un nou comitet interministerial care avizează investițiile străineSe achită o taxă de 10000 de euro și 11 membri au 30% de indemnizație din salariul unui ministru. La trei ședințe mai iei un salariu. Dar asta s-a făcut prin lege, și pentru a le pune indemnizație zero, trebuie să prinzi parlamentul în sesiune. Aceste nedreptăți sunt sfidătoare pentru cetățenii țării noastre. Pachetul doi va putea fi adoptat tot într-o formulă de adoptare a răspunderii. Cu cât îl adoptăm mai repede, cu atât mai bine pentru România.”
Decizia vine după ce Guvernul a fost avertizat că, în lipsa unor măsuri ferme și urgente, România riscă să-și piardă ratingul suveran și accesul ieftin la finanțare externă.
Pachetul de măsuri ar urma să intre în vigoare începând cu luna august sau cel târziu septembrie 2025, iar scopul declarat este reducerea deficitului bugetar la un nivel compatibil cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
