Salariile și pensiile magistraților continuă să fie una dintre marile probleme pe care Guvernul trebuie să le rezolve. Pe scurt, ele sunt enorme și vor rămâne enorme, pentru că orice modificare nu se poate aplica retroactiv. Cel puțin asta spune legea. Ba mai mult, ele nu se pot aplica nici din acest moment, pentru actualii magistrați. Motivul? „Predictibilitatea", după spusele ministrului Justiției.
Așa se face că magistrații au salarii și pensii de mii de euro pe lună, în timp ce salariul mediu net în România, în ianuarie 2025, a fost de 5.328 de lei.
În direct la Euronews România, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat cum trebuie privite salariile magistraților și „ce facem cu ele”. În acest sens, „semnificația socială deosebită” a fost adusă în discuție.
În această situație, de multe ori s-a pus eterna întrebare legată de moralitate. Iar unele voci chiar au sugerat că magistrații ar trebui să renunțe de bunăvoie la unele privilegii.
De ce nu pot fi modificate salariile magistraților
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Este foarte importantă această discuție despre morală și despre lege, numai că, dintr-o perspectivă etică a dreptului, există o sinonimie între lege și morală. În societate, trebuie să acceptăm că ceea ce edictăm ca lege, prin Parlament, prin voința cetățenilor, reflectată prin acest act de legiferare, reprezintă și morală. Iar dacă societatea se schimbă, iar morala se redefinește, atunci și legea trebuie să urmeze acest curs și să se reconfigureze și ea.
Sunt două componente. Una este de indemnizație a magistratului. Și magistrații sunt considerați componenți ai uneia dintre cele trei puteri ale statului, puterea judecătorească. În consecință, având în vedere semnificația socială deosebită, și indemnizația care trebuie achitată trebuie să fie una în acord cu semnificația pe care înțelegem să o dăm acestei puteri în statul de drept. Pe evaluările recente ale 'rule of law', care vizează întreaga Uniunea Europeană, valorile cu privire la România sunt unele bune. Și ne mândrim cu asta.
Cu pensiile de serviciu, este o discuție. S-a întâmplat să depășească chiar și indemnizația aflată în plată. Nu se mai întâmplă acest lucru, s-a reglat. Există un mecanism care este dezvoltat și de punctele de vedere ale Comisiei Europene, și de CCR, care a arătat că, între pensia de serviciu și ultima indemnizație, trebuie să existe un raport cât mai apropiat. Legile, așa cum au fost ele adoptate până în momentul de față, în acord cu punctele de vedere europene, le-au configurat ca fiind o realitate pe care o întâlnim în momentul de față. De aici plecăm."
În aceste condiții, din moment ce pensiile și salariile nu se pot modifica „pe loc” sau retroactiv, magistrații „scapă” cu ele. Nu scapă însă și oamenii de rând, ale căror venituri se vor modifica în urma măsurilor luate de guvern.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Termenul de scăpare este o figură de stil, pentru că și această scăpare a fost în temeiul unei legi, bune sau rele. Principiul în drept este următorul, mai ales când societatea are o serie de așteptări, cunoaște o serie de mutații. Și dreptul trebuie să urmărească aceste schimbări. Când lucrurile se schimbă, legislația trebuie să devină alta. Și privim pe viitor și căutăm acele reguli adecvate contextului social, economic al momentului.
Echitatea este o componentă a justiției sociale. Într-o societate așezată, trebuie să existe un raport de justă apreciere în ceea ce privește modalitatea de remunerație pentru fiecare tip de activitate. Noi avem o lege a salarizării unice. Putem lucra asupra acestui aspect, pentru a regândi modul în care este remunerată fiecare componentă și raportul care există între acestea."
Ministrul Justiției a fost întrebat ce-i spune unui om de rând, cu studii superioare, care are un salariu de câteva ori mai mic decât al unui magistrat.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Francezii spun că a compara nu o să fie întotdeauna o justificare. Să comparăm între două segmente diferite, ambele respectabile din statul român, nu este neapărat un instrument util pentru a realiza această justețe socială. Important e să evaluăm fiecare segment în parte, obiectiv, să în vedem importanța socială și bineînțeles că fiecare cetățean al României este îndreptățit să fie plătit în corespondență cu efortul pe care îl depune pentru societate, cu rezultatele pe care le aduce societății, cu semnificația socială a activității sale."
- Magistrații au salatii care variază mult, în funcție de vechime, în principiu. De exemplu, un judecător cu 3-5 ani vechime câștigă 17.000 de lei pe lună, brut, iar un președinte de curte de apel încasează lunar 32.207 lei brut.
De ce pensiile magistraților nu se pot modifica
Pensiile magistraților reprezintă o altă problemă uriașă, care pare să nu aibă nici ea vreo rezolvare punctuală și care să aibă efecte chiar în acest an, așa cum au efect alte măsuri luate de guvern. România este obligată să ia niște măsuri dure pentru a reduce deficitul. În caz contrar, banii europeni pierduți vor însemna sume uriașe, iar țara noastră se va încadra la categoria junk, cu toate consecințele care rezultă de aici.
Ministrul Justiției spune că pensiile magistraților nu mai pot fi modificate în acest moment, ci doar pe viitor, adică pentru viitorii angajați care încă nu au intrat în justiție. Numai că orizontul de timp este undeva spre anii 2060. Evident că asta nu ajută cu nimic situația actuală a economiei românești. Iar nemulțumirile rămân uriașe.
În ultimele zile, opinia publică a fost scandalizată de vestea că judecătorii de la CCR primesc un bonus de 90.000 de lei la pensionare, adică 35.000 de euro. De precizat că CCR nu face parte din sfera justiției, așa cum a precizat Radu Marinescu.
În plus, pensionările înainte de 50 de ani rămân o altă dilemă.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Ce ne propunem, prin programul de guvernare, este să atingem o vârstă standard de pensionare pentru acest segment profesional foarte important, magistrații. Și purtăm un dialog, în momentul de față, între puterile statului.
Atât timp cât eu reprezint justiția, nu voi putea să spun că ceea ce reprezintă legile în țara asta ar fi ceva ce ar trebui acum să fie considerat contrar principiului moralei sau legalității. Așa am gândit anterior cadrul legislativ, în temeiul căruia au fost posibile aceste pensionări la o anumite vârstă, anumite indemnizații. Vrem să acționăm pentru viitor? Putem să facem acest lucru.
Nu neg că societatea are aceste așteptări, sunt de acord să facem acești pași, doar că ei trebuie făcuți în cooperare cu Comisia Europeană, pentru că legile privind statutul magistratului sunt încorporate într-un jalon al PNRR. Preocuparea mea este să respectăm foarte riguros toate etapele și condiționalitățile PNRR, pentru a atrage fondurile pe proiectele pe care noi le avem - aici, Ministerul Justiției stă foarte bine - și, în egală măsură, să avem dialog cu această componentă profesională, neînsemnând dialog faptul că nu vom ajunge la o anumită țintă pe care o urmărim. Una dintre ele este aceea a uniformizării cu vârsta standard de pensionare din România.
Sunt de acord că un om care pleacă la 50 de ani la pensie este o pierdere pentru societate, pentru că, la acea vârstă, este în plinătatea formării sale profesionale, intelectuale. Dacă vorbim de un judecător sau procuror, este un om cu experiență, care are ușurința de a dezlega anumite pricini. Aici discutăm de celeritate, de soluționarea mai rapidă a pricinilor, de schemele de personal, care trebuie să fie complete, pentru a avea o justiție eficientă.
Și apare și acest sentiment public că pleacă la pensie cu nu știu ce sume și se creează și o insatisfacție socială. Cunoaștem acest lucru, suntem la un moment al adevărului, mergem în direcția de a asigura o legislație în acord cu realitatea în mutația societății, dar acest lucru trebuie să-l facem rațional, profesionist și să ajungem la o legislație care să asigure stabilitate.
Este o țintă a programului de guvernare ca vârsta de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul național. Există o lege care stabilește ca, prin trecere etapizată, să se ajungă la vârsta de 60 de ani și există un interval de timp pentru fiecare etapă, de creștere, 25 de ani, 4 luni pe fiecare an și se ajunge, în timp, la această vârstă. Orizontul este destul de îndepărtat, 2060, nu știu exact, dar este o decizie a CCR care a fixat aceste repere.
Care e filosofia? Predictibilitatea. Când intru într-o profesie, mai ales într-una cu profil constituțional, cum este magistratura, îmi prefigurez o anumită evoluție profesională, știu când voi putea să ies la pensie, pentru că desfășor o activitate de putere de stat, am foarte multe incompatibilități stabilite prin lege. Și atunci, în contrapartidă, eu aștept această vârstă și această pensie pe care legea mi-o dă.
A discuta acum dacă a fost moral sau nu acest lucru, din punctul meu de vedere, este un exercițiu care nu cred că mai poate fi făcut, sau mai poate fi făcut de către un istoric al dreptului. Noi discutăm despre lucruri practice, pentru că trebuie să mergem mai departe. Cum mergem mai departe? Trecem direct la 65 de ani sau respectăm deciziile CCR care prevăd această etapizare? Este un proiect de lege în Senat.
În jalonul din PNRR, legile justiției sunt considerate a fi realizate, au fost adoptate, au trecut prin filtrul constituțional, produc efecte. Deci statutul magistratului e consacrat prin legile justiției, asta este o realitate, a fost acceptat ca atare de Comisia Europeană, evaluările pe rule of law.
Vrem să trecem la 65 de ani? Putem să trecem. Ideea este dacă trecem etapizat sau identificăm alte formule prin care acel orizont îndepărtat de timp să fie adus mai aproape. Și, în felul acesta, societatea să perceapă că, și în cazul magistraților, pensionarea se face la 65 de ani și nu după nu știu cât timp. Aici sunt discuțiile, care trebuie să fie foarte echilibrate și cu consultarea Comisiei Europene.
Trebuie să discutăm foarte aplicat, să avem un consens și politic, și juridic și să configurăm eventuale modificări ale legislației cu privire la CCR, eventual exercițiul acesta va merge și spre o modificare a Constituției, poate."
În mod logic, societatea continuă să se întrebe de ce nu se pot modifica acum aceste beneficii pentru magistrați, dar în schimb, se pot modifica alte beneficii pentru alte categorii sociale.
