Noul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a găsit metodele de a debloca banii din PNRR și de a mai recupera din ei, mai ales că, până acum, țara noastră a tot amânat reformele. De această dată, ne-a ajuns cuțitul la os, având în vedere că România are cel mai mare deficit din PIB din întreaga Europă, 9,3%.
Dragoș Pîslaru spune că a avut deja discuții cu o persoană-cheie din Comisia Europeană, Celine Gauer, și are deja niște garanții. Până atunci, România are de realizat mai multe obiective.
Între timp, ministrul Fondurilor Europene a studiat documentele și a prezentat situația exactă. El a dezvăluit că există o veste tristă și una bună. În toată această discuție, există un element extrem de important, pensiile speciale.
Documentele privind situația reală a României și cât am pierdut din fondurile europene
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: „Versiunea tristă este că avem niște întârzieri foarte mari și acestea deja au fost manifestate, pentru că, din cererea de plată numărul 2, am pierdut deja 10,77 milioane de euro, pentru că nu am fost capabili să facem o achiziție publică legată de electroliză, hidrogen și alte lucruri pe care ni le propusesem. 10,77 milioane de euro pe partea de împrumuturi, nu pe rambursabile. De la cererea de plată 3, care a fost foarte mult amânată, avem o sumă de 860 de milioane de euro suspendați.
Deci deja avem primele elemente că ceva nu funcționează cum trebuie. Ne uităm la calendar, vedem că, inițial, se plecase cu zece cereri de plată. După aia, pentru că a mai venit și Repower EU, s-a mai ajustat puțin, să zicem, sunt opt cereri de plată. Or noi suntem, încă, cu un an înainte de finalul programului, la cererea trei, care e și parțial suspendată.
Asta este partea tristă și care ne îngrijorează. Dacă adăugăm aici în ce constau întârzierile, putem să ne speriem și mai tare, pentru că întârzierile sunt legate de reforme care tot așteaptă să fie făcute de nu știu cât timp, mai ales cele mai cunoscute, gen pensii speciale, pachetul fiscal, etc. Atenție, pachetul fiscal este o reformă din PNRR, care a fost anticipată din anul 2021. Deci discutăm acum, la patru ani după, faptul că încă nu a fost convingător, timp de patru ani, că ne ducem în gard, iar acum, abia ne-am dat seama, la 9,3% (n.r.: deficitul din PIB).
Când am avut și eu acces la cifrele reale, am spus să îmi încep mandatul prin a le pune pe masă în mod transparent și public, pentru că nu este normal să le ții ascunse. Și problema pe care eu am descoperit-o este că am trenat investițiile până la un moment încât, cu un an înainte - ele ar trebui terminate în august 2026, ca să faci hârtiile și să obții banii pe ele - , în acest moment, avem investiții întregi care sunt la stadiu zero, sau progres foarte limitat și nu ai această posibilitate să le termini. Deci imaginea negativă e apetit scăzut pentru reforme și investiții întârziate. Și cu o mică pierdere de bani, nu din fonduri nerambursabile, dar cu o perspectivă serioasă de a le pierde dacă nu te mobilizezi."
Partea bună și partea rea în ceea ce privește banii din fondurile europene
În aceste condiții, ministrul Fondurilor Europene susține că a lucrat metodic și că, mai întâi, a discutat cu Comisia Europeană, pentru a vedea care este modalitatea prin care România nu pierde nimic din banii nerambursabili, în ciuda faptului că mulți specialiști spuneau că țara noastră nu prea are cum să scape de așa ceva.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: „Asta este partea negativă. Acum trecem pe pozitiv. Am avut întâlnire la Bruxelles, cu doamna Celine Gauer, care coordonează toate aceste planuri la nivel european - acel Task Force - și cu care eu am lucrat niște ani de zile, din poziția de europarlamentar, în Comisia Economică și am discutat cu domnia sa niște lucruri esențiale pentru români. Primul este: avem vreo șansă prin care să nu pierdem niciun euro din banii nerambursabili din PNRR? Asta este principala preocupare, este și în programul de guvernare.
Acum vă pot spune, după întâlnirea de vineri, și este și verificat, că am discutat și am agreat că aceasta este o prioritate și că nu pierdem dacă facem ajustările la timp. Și dacă ne și apucăm să facem și proiectele.
Acest guvern are un mare avantaj, care se numește Ilie Bolojan și care a spus că toate reformele le facem și că toate investițiile le prioritizăm. Până acum, era neclar. Eu contez pe faptul că sistemul de monitorizare și control pe care l-am început are greutatea prim-ministrului și lucrurile încep să se miște. Faptul că eu am cum să pun pe masă și să trimit oficial, chiar în această lună, o variantă de program care să nu piardă niciun leu din partea nerambursabilă, deja cred că este un lucru foarte bun.
(Cât am accesat până acum?) 10,7 milioane. Am și defalcat, iar în total, am încasat cam o treime din PNRR. Dar o parte bună a fost prefinanțare, deci e greu de spus cum putem să așezăm lucrurile. Patru miliarde sunt prefinanțare, iar șase miliarde sunt bani care ni s-au dat pe baza reformelor sau investițiilor pe care le-am făcut deja. Deocamdată, ni s-au dat mai mulți bani pe partea de reformă, pentru că tu ai un fel de contabilitate duală, ai reformele și investițiile, care sunt la aceeași valoare până la capăt. Trebuie să faci și reformele, dar primești bani și pentru investiții. Acum, noi am primit mai mulți bani pentru reformele pe care le-am făcut și trebuie să prindem din urmă cu stadiul investițiilor, ca să putem trage linie pe cele două capitole.
Dar vestea bună este că avem acest pre-acord, că putem să reîmpachetăm toate proiectele cu risc scăzut pe zona de granturi, iar pe zona de împrumuturi, avem de rezolvat și de răspuns la niște lucruri. Care e spațiul fiscal pe care îl vom avea adică care e pachetul fiscal pe care îl aprobăm? Pentru că împrumuturile trebuie să le și plătești înapoi și trebuie să le plătești de undeva.
Apoi, din proiectele care au mai rămas acolo - și o parte dintre ele sunt cu risc ridicat să nu le poți face până în 2026 - să agreăm că le mutăm pe diverse surse de finanțare. Există fondul de modernizare, programul transport, etc.
Există posibilitatea de a finanța cu instrumente financiare sau cu Banca Europeană de Investiții, deci nu e ca și cum România nu ar mai avea alte posibile finanțări. Bineînțeles, bugetul național, care începe să aibă spațiu fiscal prin pachetul fiscal - asta e logica. Pentru că, dacă nu adopți pachetul fiscal, nici nu ai cum să-ți asumi investițiile pe care le-ai avut aruncate pe masă de atâta timp."
Reforma pensiilor speciale a fost făcută intenționat să nu treacă de CCR
Elementul-cheie îl reprezintă pensiile speciale. O așa-zisă reformă a pensiilor speciale a fost „picată” de Curtea Constituțională încă din 2023. Apoi, ea a fost respinsă și în aprilie 2025, exact așa cum avertizau specialiștii. De această dată, România nu mai are încotro și este obligată să rezolve acest aspect, pentru că, în caz contrar, efectele sunt cu adevărat dureroase. Pierderile au fost scoase la iveală de ministrul Fondurilor Europene.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: „Vă aduceți aminte de argumentul pe care l-am pus pe masă, de echitate socială? Da, sunt lucruri care trebuie să meargă în paralel. Nimeni din societate nu va accepta să plătească o notă de plată dacă va considera că acest lucru se aplică în mod discreționar sau nu este echitabil. (...)
A nu face reforma pensiilor speciale, pe care ne-am asumat-o, înseamnă să plătim 231 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, banii aceștia i-am pierde din zona de granturi. Atenție, de data aceasta nu mai discutăm de componenta de împrumut, ci din zona de fonduri nerambursabile. Presupunând că noi am face toate investițiile pe care le avem pe zona de granturi, din ele s-ar deduce banii pe care nu-i primim pentru că nu ne-am respectat reformele. Acesta este costul, 231 de milioane. Și atunci, îți creează o motivație adițională să te doară dacă nu o faci, ceea ce este exact tipul acela de motivație pe care o voiam pentru politicieni.
Și acum suntem într-o situație în care societatea reclamă aceste inchități și avem și penalitate, deci dacă n-o faci, te costă. Atunci, speranța mea este că vom reuși să facem această reformă. Comisia Europeană a suspendat acest jalon ca fiind neîndeplinit, în urma emiterii de către CCR a deciziei legate de pensiile magistraților. Practic, ce avem nevoie este să imaginăm alt mecanism care să presupună niște modificări de acte normative.
A existat o propunere în aprilie 2025, care a fost amendată instantaneu și, practic, în acest moment, există dubii serioase că ar fi constituțională. Cam așa se întâmplă, pui ceva, se adaugă niște lucruri care au niște mere otrăvite, astfel încât să poată să pice la CCR, cam ăsta e parcursul.
Din înțelegerea mea, care este și legată de voința coaliției de guvernare, este că avem o înțelegere cu privire la deblocarea procesului, prin renunțarea la amendamentele care au cauzat aceste semne de întrebare. Așa cum este în acest moment, încărcată cu amendamente, are șanse foarte mari să nu treacă de CCR.
Dacă amendamentele ar fi retrase și ar exista acea voință a coaliție să treacă, ar trece ca vântul prin Parlament, pentru că este o majoritate confortabilă. Termenul pe care noi îl avem este 25 noiembrie, ca acest act normativ nu doar să fie adoptat, ci și promulgat. Avem tot timpul în sesiunea parlamentară care începe. Dar să renunțe cei care au inițiat acele amendamente. Înțeleg că, pentru fiecare din aceste jaloane, a existat o discuție foarte clasă în coaliție, o asumare că le ducem la capăt. Le vom vedea foarte repede."
