Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, forul care reprezintă interesele și drepturile magistraților, acuză Guvernul că ar vrea să crească vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, peste noapte, fără ca aceștia să fie consultați.
Într-un interviu exclusiv pentru Euronews România, șefa CSM, judecătoarea Elena-Raluca Costache, spune că o astfel de măsură ar băga sistemul de justiție în colaps - doar la Înalta Curte, 76% dintre magistrați s-ar putea pensiona imediat. CSM a cerut tuturor magistraților din țară să dea un mesaj ferm politicienilor pentru a fi „ascultați în cel de-al 12 ceas”.
Șefa CSM: Guvernul vrea, peste noapte, să crească vârsta de pensionare la 65 de ani
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „Chestiunea vârstei de pensionare, tranșarea ei, cum este prevăzută în programul de guvernare, în mod abrupt și brusc, de la 60 de ani, cum prevede legea actuală privind condițiile noastre de pensionare, la 65 de ani, peste noapte, va avea efecte devastatoare asupra sistemului de justiție. Primul afectat este cetățeanul, pentru că noi suntem un serviciu public în sujba cetățenilor.
Efectele care vor fi? La Înalta Curte, de exemplu, instanța supremă din această țară, sunt 103 judecători în funcție. Din 103, 83 sunt pensionabili. Rămânem cu 20 de judecători la Curtea Supremă. Cum se poate face justiție într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, cu 20 de judecători la Instanța Supremă? Continui exemplul: la nivelul curților de apel, sunt 262 de judecători pensionabili, sunt 16 curți de apel din țară - vorbesc despre instanțe de ultim grad de jurisidicție. Dacă pleacă toți acești oameni din sistem, cine mai rămâne să judece dosarele?”
- CSM: 76% dintre judecătorii Curții Supreme se pot pensiona imediat. La nivel national, 14% dintre judecătorii în funcție îndeplinesc condițiile de pensionare.
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „După parerea mea, suntem în ceasul al 12-lea. Nu cred că mai există în alt stat UE o astfel de abordare a problemelor pe justiție. Pot fi luate și alte măsuri pentru atingerea scopului din programul de guvernare, dar guvernanții noștri nu trebuie să uite că acele măsuri pe care le stabilesc nu le cere pe toate Comisia Europană. Asta trebuie să știe toată lumea, nu Comisia Europeană solicită trecerea, peste noapte, în rândul magistraților, de la 60 de ani la 65”.
Consiliul Superior al Magistraturii i-a convocat, luni, pe judecătorii și procurorii din țară în adunări generale, pentru a discuta un singur punct pe ordinea de zi: apelul, către politicieni, de a respecta stabilitatea statutului magistraților.
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „Nu suntem lăsați să ne vedem de treabă, nu suntem lăsați să facem ce știm mai bine, să judecăm. (…) Chemați-ne la dialog, suntem putere în stat, trebuie să discutați cu noi pe tot ce ține de o reformă, mai mică, mai mare, radical, a sistemului de justiție. Noi știm cel mai bine ce anume avem de perfecționat, de ajustat, în așa fel încât scopul tuturor și al nostru, și al vostru, dragi politicieni, acela de a face ca această țară să funcționeze ca un stat de drept, ca un stat membru UE, să fie atins”.
Consiliul Superior propune și o serie de măsuri care ar trebui luate pentru a reduce cheltuielile din justiție: desființarea și comasarea unor instanțe și parchete din țară, digitalizarea interacțiunii cu instituțiile statului și creșterea taxei de timbru.
Soluții propuse de CSM pentru a face economii la bugetul de stat:
- reorganizarea activității judiciare prin desființarea unor instanțe și parchete (cel puțin câte o judecătorie/un parchet din circumscripția fiecărui tribunal/parchet de pe lângă tribunal);
- generalizarea comunicării exclusiv electronice, cel puțin în raporturile cu instituțiile publice;
- accelerarea procesului de digitalizare pentru a tinde către un dosar exclusiv electronic, cel puțin în cauzele care vizează instituțiile publice și/sau profesioniștii, cu consecința reducerii substanțiale a cheltuielilor privind consumabilele (justiție fără hârtie);
- majorarea taxelor de timbru în conformitate cu realitatea socio-economică, astfel încât acestea să reflecte cheltuielile pe care le implică soluționarea litigiilor, corelată cu măsuri corespunzătoare pentru eficientizarea ajutorului public judiciar;
- adoptarea unor măsuri eficiente de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea de infracțiuni”, se mai arată în comunicatul CSM.
„Desființarea unor instanțe și parchete care nu își mai găsesc justitificare."
Maria Moiș, jurnalistă Euronews: „La ce vă referiți? Localități mai mici?”
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „Exact. Și a căror rază de jurisdicție poate fi arondată, fără efecte negative asupra cetățeanului, pe distanțe scurte, care să permită cetățenilor să aibă un acces în continuare neîngrădit la justiție, fără costuri pentru respectivii cetățeni. Este o reapreciere a justificării existenței unor astfel de instanțe și parchete, nici prin volum, nici prin schemele foarte mici de personal, nu își justifică existența la acest moment. În fiecare județ, există cel puțin o instanță care se incadrează pe această listă de desființare, din punctul nostru de vedere.
La prima vedere apare că noi afectăm cetățeanul, dar sunt situații punctuale, ca și taxele de timbru. Au rămas anocrate într-un anumit timp, epocă, nu au fost actualizate în raport cu realitățile sociale, nu înseamnă o creștere ca să afecteze dreptul cetățeanului la justiție. Orice ceatățean, indiferent de veniturile lui, trebuie să aibă acces neîngrădit de niște costuri imposibile la justiție”.
Legat de accelerarea procesului de digitalizare, judecătoarea Elena-Raluca Costache spune că „pentru cine citește cu atenție ce am propus, și aceasta trebuie să aibă în vedere și omul care nu ar avea niciun fel de acces la tehnologie, sau nu știe să folosească, nu putem vătăma o astfel de persoană în dreptul de a avea accces la justiție. Ce propunem noi este digitalizarea cu alte instituții ale statului - aici nu cred că vătămăm pe nimeni - în viitor, ajungerea la o digitalizare dacă nu de 100%, atunci de 90%, să reducem posturile și prin dispariția dosarului pe hârtie, dacă se poate. Chestiunea nu trebuie să fie una radicală sau extremă, tot de noi depinde, ce am propus noi acolo vizează interacțiunea cu alte instituții publice”.
Interferențe politice în Justiție?
În spațiul public, anumite hotărâri judecătorești sunt intens contestate, conturându-se percepția că acestea ar putea fi influențate de factori externi, inclusiv de natură politică.
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „Astfel de aprecieri le cunoaștem, că nu suntem rupți de realitate. Există pe dosare care sunt excesiv de mediatizte. Personal, nu sunt adepta comentării hotărârilor judecatorești. Există mecanisme, dacă este ceva în neregulă, dar nu pe ideea - să fiu foarte clar înțeleasă aici – de a interfera cu soluția pronunțată de un judecător.
Numai în cazuri de nerespectare a unor proceduri. Personal și, nu numai personal, în calitatea pe care o am, Consiliul nu știe despre așa ceva, nu ni s-a adus la cunoștință. Și dacă am primi o astfel de sesizare, am avea mecanismele legale pentru a verifica astfel de susțineri. Eu cred că, niciodată în justiție, o hotărâre nu poate mulțumi pe toată lumea, întotdeauna este cineva care câștigă și cineva care pierde. Și, evident, părerile or fi împărțite, dar să ajungem de la nemulțumiri punctuale, la o generalizare, în sensul că anumite hotărâri judecătorești pe dosare mediatizate au fost influențate de factorul politic, mi se pare mult prea mult”.
Maria Moiș jurnalist Euronews: „Răspunderea magistraților este contestată în România, cum vă poziționați cu privire la acest subiect? "
Elena-Raluca Costache, șefa CSM: „Faptul că o hotărâre este desființată în calea de atac, dacă legea permite, nu văd care este problema, poate fi adusă în discuție din perspectiva practicii neunitare. Se fac eforturi pentru unificarea practicii, sunt mecanisme. Privind răspunderea? Există, oameni buni, avem mecanisme prin care răspunderea magistraților funcționează. Asta facem noi, secția de judecători și secția de procurori, cele două secții ale Consiliului functionează ca instanță de judecată, în materie disciplinară. Bineînțeles că soluțiile sunt atacate la Înalta Curte. Ce se întâmplă acolo, dacă sunt menținute, dacă nu sunt menținute, nu am căderea să comentez așa ceva. Dar mecanismele de tragere la răspundere a magistraților există."
În 2023, a fost votată o lege prin care vârsta minimă de pensionare pentru magistrați va crește treptat până la 60 de ani, iar pensia nu mai poate depăși venitul net avut de magistrat în ultima lună de activitate.
