Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a explicat pentru Euronews România cum a reușit un pilot român aflat în misiune NATO să doboare recent o dronă care pătrunsese în spațiul aerian al Estoniei.
Potrivit generalului în rezervă, intervenția a fost posibilă datorită unor condiții mult mai favorabile de detectare și interceptare decât cele întâlnite în cazul incidentelor produse în România.
Aeronava F-16 pilotată de român a decolat de la baza Šiauliai din Lituania și a intervenit în cadrul misiunilor de poliție aeriană desfășurate de NATO în regiunea baltică.
Generalul în rezervă subliniază că drona a fost descoperită la timp în spațiul aerian al Estoniei și că inclusiv dimensiunile acesteia au contat. Potrivit lui Dănilă, ținta era mai mare decât dronele care pătrund de obicei în România, ceea ce a permis decolarea la timp a avioanelor și interceptarea acesteia.
Ștefan Dănilă, general în rezervă și fost șef al Statului Major General: „Pentru că acolo au fost condițiile optime sau condiții mult mai bune pentru interceptarea și doborârea dronei decât au fost în România. […] Mare parte din publicul din România se întreabă de ce în România intră drone care nu sunt doborâte, în Estonia a fost posibil. Pentru că în Estonia a fost descoperită cu ceva timp mai înainte, adică a fost o perioadă de timp suficient pentru a decola aeronavele, pentru a ajunge într-o zonă în care să intercepteze ținta și ținta respectivă a avut dimensiuni, presupun eu, mai mari decât țintele care intră în spațiul aerian al României și a permis interceptarea, urmărirea și doborârea ei. […] Dacă drona respectivă este o dronă care acționează la înălțime mică, cu viteză mică și are o suprafață de reflexe foarte mică, cum sunt aceste drone Shahed sau modelul Shahed făcut de ruși, probabilitatea de a fi descoperite, de a fi urmărite și de a fi doborâte este foarte mică. Deci, matematic, acest lucru se poate întâmpla cu o doză foarte mare de noroc. La drona care a trecut prin Letonia și Estonia, a fost posibil ca pilotul să intervină așa cum știa să intervină, pentru că piloții au demonstrat că sunt foarte bine pregătiți, cunosc procedurile, dar posiblitățile de atac nu sunt la fel. În România nu au fost posibilități de atac așa cum au fost în Estonia. Acolo s-a putut lansa racheta, probabil că s-a acționat de jos în sus sau dintr-o zonă mai bună pentru a executa atacul. S-a putut lansa racheta și probabil că racheta a lovit ținta pentru că acea țintă avea o amprentă termică suficient de mare pentru a putea fi urmărită de rachetă”.
Ștefan Dănilă: Rachetele scumpe sunt folosite pentru a preveni pierderi umane și pagube majore
Generalul în rezervă susține că, deși există critici legate de costul acestor interceptări, riscul producerii unor victime sau al unor pagube majore justifică utilizarea unor sisteme de armament sofisticate și foarte scumpe.
Acesta a subliniat că inclusiv intervenția cu tunul de bord al unui avion de luptă are șanse reduse de reușită în cazul unor drone mici și lente, iar utilizarea rachetelor rămâne cea mai sigură metodă pentru neutralizarea amenințării.
Ștefan Dănilă, general în rezervă și fost șef al Statului Major General: „Spuneam unui fost șef că, pentru a face serviciul de luptă și dacă dorim să fim mai eficienți, să ne coste mai mult, o să scoatem levierul pe geam și o să dăm în dronă. Să nu ne aducem la ridicol. Nu avem posibilitatea să intervenim sigur cu altceva. Dacă nu este posibil să fie lansată racheta, dacă drona este la vedere, dacă a fost identificată și este la vedere pentru pilot, ar putea să intervină și cu tunul de bord, dar probabilitatea de lovire cu tunul de bord, culmea, este mai mică, pentru că, deși are o cadență foarte mare, tunul de bord necesită o distanță mai mică, de aproximativ 800–1000 de metri între avion și țintă atunci când se trage, iar apropierea aceasta, ținând cont că avionul se apropie cu o viteză de cel puțin 300 de km/h mai mare decât viteza țintei, înseamnă că șansa de a nimeri ținta este foarte mică. Chiar dacă dispozitivele de la bord permit și dau soluția de tragere, pilotul trebuie să apese pe trăgaci după ce a reușit să suprapună semnul țintei cu semnul de ochire. Deci, pentru a lovi sigur ținta, este necesar să folosim mijloace de la bord sigure. Racheta a demonstrat că este sigură, a demonstrat că poate să lovească. Dacă luăm în calcul doar cât costă ținta, drona respectivă, și cât costă racheta, da, există clar un raport în favoarea dronei respective. Acum, dacă drona respectivă ar fi lovit un obiectiv de pe sol, dacă ar fi ucis oameni, dacă ar fi lovit puncte foarte importante, abia atunci am ști cât de eficientă a fost racheta. Deci, pentru a evita ca drona respectivă să producă pagube, se lansează rachete care costă mult. Din acest motiv folosim avioane scumpe, din acest motiv folosim tehnologie foarte scumpă, pentru a evita moartea oamenilor și producerea unor pagube care pot fi mult mai mari decât costul armamentului folosit”.
România, lăudată pentru reușita intervenției
În acest context, Dănilă subliniază că laudele și aprecierea din partea NATO demonstrează că România este un partener serios și că „are oameni pregătiți și pot să își îndeplinească misiunea”.
Ștefan Dănilă, general în rezervă și fost șef al Statului Major General: „Aș mai vrea să vă spun un lucru. Ați spus dumneavoastră despre laudele care au fost aduse. În acest moment sau zilei de ieri, a fost la comitetul militar al NATO șeful Apărării. În acest context, toți șefii Apărării și comandanții NATO au felicitat România pentru misiunea pe care o execută în Lituania și pentru pregătirea piloților care au demonstrat că sunt la fel de bine pregătiți la fel ca ceilalți piloți din alianță. Deci, meritul acestui eveniment este că a relevat colegilor din NATO că România este un partener serios, are oameni pregătiți și pot să își îndeplinească misiunea, iar prezența celorlalți în România nu fac decât să sprijine România pentru a fi în siguranță în acest context foarte complicat, în care războiul din Ucraina se prelungește sine die (pe termen nedifinit)”.
