8 iulie 2025 - România află ce spune Bruxelles-ul după măsurile fiscal-bugetare

Pe 7 iulie, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, și-a asumat răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. A doua zi, pe 8 iulie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă aceste măsuri la Bruxelles, la Ecofin, în reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană.

În plus, agenția de rating 'Standard and Poors' vine la Bucureși, pentru a face evaluări, iar România va afla dacă este retrogradată la categoria 'junk'.

8 iulie 2025 - România află ce spune Bruxelles-ul după măsurile fiscal-bugetare

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: „Procedura de deficit excesiv a început în 2020. Inclusiv în documentul de prezentare a consiliului de miniștri e menționat lucrul acesta. De mult timp, România trebuia să repare și să corecteze acest deficit. În același timp, România a negociat de două ori traiectorii pentru ieșirea din deficit, ultima oară chiar anul trecut, când s-a negociat o traiectorie pe șapte ani. În sensul acesta, aș zice că România a obținut chiar o victorie anul trecut, pentru că toate vocile care se exprimau pe acest subiect spuneau că nu vom putea negocia această traiectorie.

La consiliul Ecofin, Comisia Europeană va prezenta o nouă evaluare a situației economice și financiare a României. Din informațiile mele, Comisia va trage un semnal de alarmă că nu se corectează în continuare acest deficit, că într-adevăr, până în toamnă, Comisia va fi extrem de prundentă cu privire la măsurile pe care le va lua România. Vor lua notă de deciziile propuse de actualul guvern, nu cred că au astăzi o analiză amănunțită.

Avem nevoie de aceste măsuri pentru a evita, în toamnă, o eventuală recomandare pentru tăierea fondurilor europene. Eu nu cred că vom ajunge acolo. Grecia a întâmpinat o situație economică dezastruoasă, iar banii europeni nu au fost tăiați pentru Grecia. Pentru că fondurile europene sunt un motor economic și nu cred că este în interesul Europei ca un stat membru să adune și mai multe dificultăți economice.

Aceste măsuri trebuie luate în special pentru ratingul de țară internațional, ca România să se poată împrumuta mai ieftin. Trebuie să spunem foarte clar că motivul pentru care România are un deficit atât de mare este generat tocmai de aceste împrumuturi, în ultimii ani, cu dobânzi foarte ridicate. Acolo este un cost care este greu de compensat prin alte măsuri fiscale care pot și ele să genereze probleme în economie. Creșterea TVA va duce la creșterea încasărilor, dar riscă să aibă un impact asupra creșterii economice.

Va conta ce va spune ministrul de Finanțe, va conta reacția Comisiei Europene. După acest consiliu Ecofin, președinția daneză, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene vor explica cele discutate. Va conta semnalul pe care îl vor transmite pentru piețe, în mod special. Sper să accepte că aceste măsuri sunt un prim pas necesar. Ele sunt extrem de dureroase pentru populație, nu pot ignora. Mă aștept ca Executivul european să accepte că deficitul României să nu fie chiar 7%. Ministrul Finanțelor a anunțat că, din discuțiile avute, Comisia Europeană ar accepta 7,5."

Data de 8 iulie devine astfel extrem de importantă, după cum a precizat, în direct la Euronews, și vicepremierul Dragoș Anastasiu, pentru că România trebuie să explice în ce măsură vor fi eficiente măsurile și care este impactul bugetar exact. Alături de agențiile de rating, o analiză amănunțită va fi făcută și de Comisia Europeană.

Dragoș Anastasiu, vicepremier: „De ce a fost pe repede înainte? Pentru că noi știam de vreo trei luni data de 8 iulie, ca termen limită la care miniștrii de Finanțe din Europa se întâlnesc și se face evaluarea finală pentru renegocierea PNRR, adică a fondurilor europene care vin către România și asta conține o măsură care se cheamă reforma fiscală. Ne întrebați de ce ne-am grăbit cu asumarea răspunderii?

Dacă noi, pe 8 iulie, nu aveam un act trecut prin Guvern, recte Parlament, ministrul de Finanțe, care pleacă mâine la Bruxelles, nu putea să arate ce dorește România. Și de aici, ne întoarcem.

Dar acest 8 iulie, pentru România, este esențial pentru a evita intrarea în prăpastie. Și este scenariul Grecia 2010, asta era alternativa. Noi nu suntem acolo, nu este ceasul al 12-lea, ci al 11-lea, dar dacă nu trăgeam frâna de mână acum, până pe 8 iulie, aveam o șansă destul de mare să ajungem acolo. Așa, din toate discuțiile cu Comisia, din toate evaluările, evităm acest 'scenariu Grecia.'

Ce înseamnă scenariul Grecia? Și poate nu ar fi fost atât de aspru, dar tot ar fi fost: faptul că nu mai vin bani europeni, faptul că cei care ne finanțează până acum, gen fonduri de investiții, bănci străine, sunt nevoiți să vândă titlurile de stat, pentru că nu au voie să dețină în portofoliu acest junk, ele devin foarte ieftine, băncile românești pierd foarte mult, crește cursul de shimb, puteam să ajungem ușor la 5,5-5,7 lei, chiar spre 6, dacă n-am fi luat aceste măsuri, dobânda ar fi crescut, șomajul ar fi crescut, etc.

Sunt multe lucruri pe care le-am evitat având un președinte pro-european, apoi făcând o coaliție guvernamentală care are majoritate, apoi având un premier care nu este necunoscut în Europa și care, cel puțin în lunile în care a fost la Cotroceni, a făcut cinste României, și făcând în șapte zile un astfel de pachet, asta ce arată? Determinare și încredere."

Până la finalul lunii iulie, Guvernul României va prezenta și al doilea pachet de măsuri, printre care mult-așteptatele modificări în ceea ce privește pensiile speciale sau salariile uriașe din instituțiile de stat. Apoi ar urma al treilea pachet, tot în acest an și este posibil să fie necesar și al patrulea pachet, așa cum a afirmat Dragoș Anastasiu.

Impactul bugetar al acestor pachete de măsuri, până la finalul anului, ar urma să fie de 10 miliarde de lei. Iar în 2026, la buget vor ajunge 70 de miliarde, după spusele lui Dragoș Anastasiu.

Doar din creșterile de TVA, ar urma să se adune la bugetul statului în jur de 6 miliarde de lei în 2025, iar anul viitor, suma ar trebui să ajungă la 20 de miliarde.

  • Deficitul bugetar al României a fost de 9,3% din PIB, la finalul anului trecut, conform datelor oficiale ale Eurostat.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE