La aproape zece ani de la tragedia de la Colectiv, problema infecțiilor nosocomiale rămâne una dintre cele mai grave vulnerabilități ale sistemului sanitar românesc. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit la Euronews România despre cauzele reale ale situației și a anunțat măsuri ferme pentru combaterea infecțiilor nozocomiale: echipe ATI extinse, training anual obligatoriu și reguli stricte privind prescrierea antibioticelor.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „În primul rând, trebuie spus clar: infecțiile asociate activității medicale există peste tot în lume. Nu există spital – nici măcar în țările cele mai dezvoltate – în care, într-o secție de terapie intensivă sau într-o secție cu pacienți grav bolnavi, să nu apară astfel de infecții. Problema nu este că ele există, ci faptul că nu sunt raportate, iar dacă nu sunt raportate, nu pot fi controlate.”
Ministrul Sănătății: „România nu le raportează. Și, pentru că nu le raportează, nu le controlează”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Germania raportează de peste două ori mai multe infecții nosocomiale decât România. Asta nu înseamnă că Germania are mai multe, ci că România nu le raportează. Pentru că nu le raportăm, nu le controlăm. De ce nu le raportăm? Mi-e greu să intru în psihologia celor implicați și să înțeleg motivul real. Dar fac un apel public: toți managerii, toți șefii de secție, toți medicii – raportați infecțiile nosocomiale! Doar dacă le raportăm, le putem controla.”
Rogobete: „Timp de ani de zile, am constatat problema și atât”
Ministrul recunoaște că, în ultimul deceniu, instituțiile din sistemul sanitar nu au luat măsuri concrete, deși au fost conștiente de dimensiunea fenomenului.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „De-a lungul anilor, prin Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică și prin DSP-uri, s-au perindat oameni care au constatat problema și atât. Ori, nu este suficient. Da, știm că avem infecții nosocomiale. Știm că nu le raportăm bine. Dar ce facem pentru a le limita? Nu au existat măsuri proactive și concrete în această direcție.”
„Prima măsură: extinderea echipelor ATI cu medici epidemiologi”
Ministrul a anunțat că, până în luna noiembrie, va fi introdusă o modificare legislativă prin care echipele din secțiile ATI vor fi completate cu specialiști dedicați monitorizării infecțiilor.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Prima măsură la care țin foarte mult, inspirată din practica europeană, este extinderea echipei ATI. În țările din Uniunea Europeană, în secțiile cu încărcătură bacteriană ridicată, echipa cuprinde, pe lângă medicii anesteziști, și medici infecționiști, epidemiologi și asistenți instruiți special pentru controlul infecțiilor nosocomiale.
În România vom introduce, cel târziu în noiembrie, o modificare legislativă care va permite angajarea sau transferul medicilor epidemiologi direct în secțiile ATI, în special în spitalele mari și clinicile universitare. Aceștia vor monitoriza permanent fenomenul infecțiilor și vor interveni pentru a limita răspândirea.”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Am ajuns la o concluzie care nu sună bine deloc, dar cred că nu poți corecta nimic dacă nu recunoști public problema. Este momentul ca sistemul să fie sincer cu el însuși. Nu putem continua cu aceeași mentalitate a ascunderii. Doar prin transparență și raportare reală putem să readucem încrederea pacienților în spitalele românești.”
Igiena mâinilor, prima linie de apărare împotriva infecțiilor
Ministrul a subliniat că igiena riguroasă a personalului medical este esențială pentru limitarea infecțiilor.
El a reamintit că legislația interzice bijuteriile, unghiile false sau orice obiect care compromite igiena, însă regulile nu sunt întotdeauna respectate.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Legislația din România interzice clar purtarea unghiilor false, a bijuteriilor sau a oricărui obiect care compromite igiena la patul pacientului. Din păcate, ea nu este respectată peste tot. Am constatat personal acest lucru la Iași. Am cerut serviciilor de prevenire a infecțiilor asociate activității medicale – SPIAM-urile din spitale – să verifice aceste aspecte în toate unitățile medicale.”
Formare continuă și evaluare periodică pentru personalul medical
O altă măsură anunțată de ministru este introducerea unui sistem de instruire periodică obligatorie, similar celui aplicat în statele vest-europene.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „O a doua măsură, complementară, se referă la trainingul continuu. În Irlanda, de exemplu, în fiecare an, întreg personalul medical – de la medic la asistentă, infirmieră, kinetoterapeut sau brancardier – participă la un curs extins destinat controlului și reducerii infecțiilor nosocomiale. Trainingul este obligatoriu și se finalizează cu un examen, în urma căruia se primește un certificat de revalidare a aptitudinilor. Poți continua să lucrezi în terapie intensivă, în bloc operator sau în neonatologie doar dacă deții acest certificat. Dacă nu îl ai, nu mai ai dreptul să profesezi în acele secții. Lucrurile sunt foarte clare. Acesta este modelul pe care îl vom aplica și în România.”
Rogobete a precizat că implementarea programului se va face în parteneriat cu Societatea Română de ATI, sub coordonarea profesorilor Dorel Săndesc și Radu Bubenec, alături de alți specialiști de top din domeniu.
Controlul consumului de antibiotice, pas esențial pentru prevenirea rezistenței bacteriene
Un alt pilon important al strategiei Ministerului Sănătății este limitarea abuzului de antibiotice, o problemă care duce la apariția bacteriilor rezistente la tratament.
Alexandru Rogobete: „Controlul consumului de antibiotice este crucial, pentru că utilizarea necontrolată a acestora duce la un fenomen grav: germenii patogeni devin mai rezistenți la antibioterapie. Vreau să le mulțumesc medicilor de familie, care în ultimii ani aplică un protocol mult mai strict privind prescrierea antibioticelor. Am văzut numeroase cursuri organizate de societățile lor profesionale, cu privire la conduita terapeutică și la responsabilitatea prescrierii.
Îi apreciez și îi rog să continue, pentru că ei sunt fundația sistemului de sănătate. Ei sunt cei care interacționează cel mai aproape cu pacientul, în situații non-urgente, și pot realiza această formă de educație pentru sănătate, explicând oamenilor de ce nu orice infecție se tratează cu antibiotic.”
