Adolescentul de 16 ani care a intrat în moarte cerebrală după ce și-a salvat prietena din Lacul Chitila a oferit altor oameni o șansă la viață. Familia băiatului a fost de acord cu donarea de organe, iar mai mulți pacienți aflați în stare gravă sunt salvați în aceste zile prin eforturile medicilor.
Organele adolescentului au salvat mai mulți pacienți aflați în stare gravă
Românii acceptă, în general, cu greu să se plaseze pe listele de donatori în caz de accident sau să accepte prelevarea de organe de la rudele pentru care nu se mai poate face nimic.
Inima adolescentului a fost transplantată cu succes unui bărbat de 50 de ani, la Spitalul Floreasca, după o intervenție care a durat șapte ore. Ficatul său a ajuns însă la un adolescent de 17 ani, iar operația salvatoare a fost făcută la Institutul Clinic Fundeni. Pacienții care au primit organele se află internați la terapie intensive, dar prognosticul lor este favorabil. Tot la Fundeni au fost programate și două transplanturi renale pentru doi tineri de 20 de ani de la același donator.
Horațiu Moldovan, medic primar chirurgie cardiovasculară: „A fost internat de mai multe ori, era un pacient cu insuficiență cardiacă severă, deci suferind. Este într-o condiție stabilă, este în evoluție la Terapie Intensivă, urmează să fie extubat, de-abia s-a trezit din anestezie. Trebuie să precizez că operația de transplant a durat 7 ore”.
Doctor Vlad Brașoveanu, medic primar chirurgie generală: „Ficatul a ajuns de asemenea la un copil de 17 ani, aflat pe lista de așteptare de mulți ani, el fiind pe lista pediatrică, fiind infectat cu virus B și D chiar de la naștere de către mama lui. Și iată că evoluția bolii a dus la realizarea acestui transplant”.
Prof. dr. Cristian Lupașcu, coordonatorul Centrului de transplant hepatic Iași: „Pentru noi fiecare procedură de transplant înseamnă viață, înseamnă are da, o viață, chiar dacă în majoritatea cazului efectuând transplante […], o viață pleacă prin cel care a dispărut”.
România, printre ultimele locuri din Europa la donarea de organe
Pacienții care primesc un transplant de organe în România nu plătesc procedurile medicale. Acestea sunt asigurate din fondurile Casei Naționale de Sănătate și ale Ministerului Sănătății.
Horațiu-Remus Moldovan, președinte CNAS: „Există o finanțare dublă, atât de la CNAS, cât și de la Ministerul Sănătății. Am stabilit fiecare instituție ce anume plătește. Asigurăm toate fondurile necesare în acest sens și pentru activitatea de transplant, care intră în sfera de activitate a CNAS, respectiv o parte din medicație”.
Principala piedică în calea transplanturilor rămâne reticența românilor. Deși listele de așteptare sunt uriașe, în primele cinci luni au fost înregistrați doar câteva zeci de donatori. Mii de pacienți depind de un organ care le poate salva viața, iar medicii și asociațiile de pacienți spun că este nevoie urgentă de mai multă informare și educație despre donarea de organe.
Guenadiy Vatachki, director executiv ANT: „În România sunt cam aproximativ 80, între 80 și 90 de donatori pe an, lucru care rezultă în aproximativ 300 de pacienți transplantați. Lista de așteptare este, din păcate, de ordinul miilor. Sunt mii de oameni care așteaptă în momentul de față pe lista de așteptare un organ salvator. În privința spitalului Grigore Alecsandrescu. Cel mai mic pacient care a fost transplantat acolo acum cred că două săptămâni are un an și șase luni”.
Radu Gănescu, președintele COPAC: „Este mai mult o chestie ce ține foarte mult de nivelul de educație, ține foarte mult de conștiință. Faptul că chiar dacă există o tragedie, putem să salvăm alte vieți și putem ajuta alți pacienți să trăiască. Suntem la un nivel foarte scăzut european ca și date apropos de donarea de organe. Cred că la pacienți tineri, copii, este o listă mult mai lungă de așteptare și cumva sunt donatori foarte puțini. E clar că trebuie să facem campanie de educare prin care lumea să înțeleagă că putem să facem un bine, așa cum există acele campanii de donare de sânge”.
România a avut în acest an doar 36 de donatori de organe, adică 3,72 donatori la un milion de locuitori, unul dintre cele mai mici scoruri din Europa. Mai jos decât noi sunt Ucraina, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Moldova și Kazakhstan. La polul opus, Spania, Portugalia și Cehia conduc detașat clasamentul.
