La aniversarea celor patru ani de Euronews România, discuția despre viitor, tehnologie și generațiile care vor schimba lumea a venit direct din laboratoarele Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
În platou au ajuns câțiva dintre cei mai spectaculoși „invitați”: roboți umanoizi, un robot de tip păianjen, un robot cu echilibru de tip pendul invers și un asistent vocal bazat pe Inteligență Artificială.
Alături de realizatoarea emisiunii „@UPB”, Evelina Crețulescu, doi studenți ai Politehnicii au prezentat proiecte premiate la competiții naționale și internaționale, dezvoltate chiar de ei.
Robotul care vorbește cu oamenii și folosește ChatGPT
Andrei Postelnicu, student în anul III la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică, specializarea Robotics, a prezentat „PersonaAI”, un robot asistent vocal bazat pe ChatGPT.
Echipa din care face parte a obținut în ultimii ani locuri pe podium la numeroase competiții internaționale de robotică, unde participă sute sau chiar mii de studenți din întreaga lume.
„Este un robot asistent vocal pe bază de ChatGPT. Se folosește de AI pentru a răspunde la întrebări și pentru a vorbi cu tine”, a explicat studentul.
Acesta spune că ideea proiectului a fost să transforme Inteligența Artificială într-o experiență cât mai naturală și interactivă, nu doar într-un program afișat pe un ecran.
„Noi am încercat să integrăm o parte fizică a Inteligenței Artificiale. Multe proiecte folosesc AI doar ca software și atât, nu și ca un lucru fizic. Noi asta am încercat: să ne diferențiem și să creăm ceva frumos”, a spus Andrei Postelnicu.
Studentul crede că astfel de roboți pot avea aplicații reale în magazine, educație sau relația cu clienții.
„Poate să spună informații despre un produs sau să ghideze clienții către anumite raioane într-un magazin. Fiind modular, îi putem schimba inclusiv aspectul feței, în funcție de ceea ce își dorește cumpărătorul”, a explicat el.
Andrei spune că acesta este doar începutul și că, în următorii ani, roboții vor deveni mult mai avansați și mai prezenți în viața de zi cu zi.
„Poate vom dezvolta acest robot și va ajunge ca cei mari pe care îi vedeți deja că se plimbă și interacționează cu oamenii”, a mai spus studentul.
Și pentru a demonstra cât de avansată este interacțiunea cu utilizatorii, robotul a arătat că poate purta conversații în timp real, adaptându-se întrebărilor și contextului discuției. Mai mult, după ce a fost întrebat ce zi este pentru Euronews România, robotul a identificat momentul aniversar și a transmis chiar și un mesaj personalizat: „Astăzi este 25.05.2026, aniversarea de 4 ani a Euronews România. La mulți ani, Euronews România!”
Roboți umanoizi și „păianjeni” mecanici
Teodor-Cristian Corporan, masterand la Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, dezvoltă de mai mulți ani proiecte de robotică și sisteme mecatronice în cadrul Politehnicii. A participat la competiții precum Techallenge, TIE-M, ZEM și Innovation Labs și este implicat de șase ani în proiecte de voluntariat dedicate roboticii și educației tehnice.
Printre proiectele la care lucrează se numără doi roboți umanoizi, un robot de tip pendul invers și un robot de tip păianjen, creat special pentru deplasarea pe teren accidentat și în zone greu accesibile.
Studentul spune că scopul acestor proiecte este de a transforma teoria în aplicații concrete și de a-i ajuta pe studenți să înțeleagă cum funcționează sistemele robotice reale.
„Sunt două, chiar trei sisteme mecatronice pe care noi le folosim în cadrul facultății pentru a lucra cu studenții și pentru a le arăta ce înseamnă partea de robotică și de mecatronică, cum să programeze și să lucreze practic pe ceva care, mai departe, să îi poată ajuta”, a explicat acesta.
Teodor-Cristian Corporan spune că tehnologiile dezvoltate în cadrul facultății pot avea aplicații reale în domenii precum medicina, salvarea sau intervențiile în zone periculoase.
„Avem doi roboți umanoizi. Poate par simpli, poate pare că doar merg sau fac anumite mișcări, dar toate sistemele din spate sunt similare cu cele folosite pentru echipamente medicale sau pentru echipamente care pot fi utilizate în teren, pentru salvare sau în zone care nu sunt sigure pentru oameni”, a spus studentul.
Despre robotul de tip păianjen, acesta a explicat că avantajul principal este mobilitatea în teren dificil.
„Prin structura de șase picioare, toate mobile și sincronizate între ele, îl putem trimite în zone cu trepte, teren accidentat sau printre obstacole și bolovani”, a explicat el.
Studentul a vorbit și despre provocările financiare din spatele unor astfel de proiecte și despre importanța sprijinului primit din partea facultății și a sponsorilor.
„Cu fiecare iterație costurile cresc. Ne bazăm foarte mult pe susținerea facultății și pe ajutorul sponsorilor care aleg să susțină proiecte educaționale”, a mai spus acesta.
