Albania și Cehia au cele mai puternice sisteme de apărare cibernetică din lume, potrivit unui clasament realizat de Academia de e-Guvernare din Estonia (eGA). Cele două țări devansează puteri tehnologice și economice precum Statele Unite, Germania și Marea Britanie, potrivit Euronews.com.
Indicele Național de Securitate Cibernetică (NCSI) analizează 155 de țări și teritorii și acordă fiecăreia un scor de maximum 100 de puncte, în funcție de capacitatea de a preveni și de a răspunde atacurilor cibernetice.
Albania și Cehia ocupă primele poziții, cu câte 98,33 puncte. Canada și Estonia urmează cu 96,67 puncte, iar Finlanda completează primele cinci poziții, cu 95,83 puncte.
În schimb, Germania se află pe locul 13, Statele Unite pe 31, iar Marea Britanie pe 42. Acestea sunt devansate inclusiv de Moldova, Iordania și Macedonia de Nord. La coada clasamentului se află Micronezia, Palau și Timorul de Est.
Ce măsoară clasamentul securității cibernetice
NCSI este construit pe baza a 49 de indicatori grupați în 12 capacități și trei mari categorii: securitate cibernetică strategică, preventivă și reactivă.
Sunt analizate, printre altele, legislația, existența unor unități specializate, planurile de răspuns la crize și cooperarea internațională.
Pe fondul tensiunilor geopolitice, securitatea cibernetică a devenit o prioritate pentru guverne. Atacurile pot viza infrastructuri critice, de la rețele electrice și spitale până la sistemele financiare și de transport.
Dincolo de clasamentul propriu-zis, NCSI funcționează și ca o bază de date deschisă cu documente oficiale, prin care guvernele își pot identifica vulnerabilitățile.
De ce Albania ocupă primul loc
Albania a obținut 98,33 puncte din 100, deși nu este în mod obișnuit asociată cu marile puteri în domeniul securității cibernetice.
Țara a primit punctaj maxim la indicatorii strategici, inclusiv pentru politica de securitate cibernetică, cooperarea internațională, educație și cercetare. A obținut punctaj maxim și la indicatorii preventivi, care includ protejarea infrastructurii critice, analiza amenințărilor și protecția datelor.
Singurul deficit identificat este în domeniul apărării cibernetice militare. Albania nu are publicată o doctrină militară privind desfășurarea operațiunilor cibernetice.
Poziția actuală vine după atacul cibernetic major din 2022, atribuit hackerilor susținuți de statul iranian. Incidentul a fost atât de grav încât Tirana a rupt relațiile diplomatice cu Teheranul.
Atacul a determinat o reformă amplă. Legislația a fost revizuită, operațiunile de apărare au fost centralizate sub Autoritatea Națională pentru Securitate Cibernetică, iar Albania a dezvoltat parteneriate cu UE, SUA și mari companii de tehnologie.
Guvernul a luat măsuri și pentru securizarea e-Albania, portalul digital care găzduiește aproximativ 95% dintre serviciile publice ale țării.
Cehia egalează Albania
Cehia a obținut același scor, 98,33 din 100, și are un nivel de dezvoltare digitală mai ridicat decât Albania.
La fel ca Albania, Cehia a primit punctaje maxime în aproape toate domeniile. Singura lacună identificată este tot lipsa unei doctrine cibernetice militare publicate.
Sistemul său se bazează pe o strategie națională centralizată, cooperarea dintre sectorul public și cel privat și activitatea Agenției Naționale pentru Securitatea Cibernetică și a Informațiilor (NÚKIB).
Cehia își actualizează periodic strategia de securitate cibernetică și impune cerințe stricte în sectoare critice precum energia, sănătatea și finanțele.
Canada, pe locul trei
Canada ocupă locul al treilea, cu 96,67 puncte.
Printre deficiențele identificate se numără lipsa unei scheme de identificare electronică recunoscute la nivel național, pe care cetățenii să o poată utiliza pentru tranzacții online securizate.
Canada nu dispune nici de o rezervă cibernetică operațională, prin care să poată mobiliza rapid specialiști suplimentari în cazul unui atac de amploare.
În restul categoriilor analizate, țara a obținut punctaj maxim.
Estonia, pionier în securitatea cibernetică
Estonia a obținut tot 96,67 puncte.
Țara nu are însă un plan național adoptat formal pentru gestionarea incidentelor cibernetice de mare amploare și nici o doctrină cibernetică militară publicată.
Estonia și-a schimbat radical sistemul după atacul cibernetic din 2007, atribuit pe scară largă Rusiei, deși responsabilitatea Moscovei nu a fost dovedită oficial.
Țara a dezvoltat ulterior un model descentralizat de securitate, bazat pe parteneriate între stat și sectorul privat. Platforma de schimb de date X-Road și tehnologia blockchain KSI au devenit elemente importante ale infrastructurii sale digitale.
Finlanda completează topul cinci
Finlanda ocupă locul al cincilea, cu 95,83 puncte, și, spre deosebire de celelalte patru state, a obținut punctaj maxim în domeniul apărării cibernetice militare.
Printre vulnerabilitățile identificate se numără lipsa unui organism unic responsabil pentru coordonarea campaniilor naționale de conștientizare privind securitatea cibernetică și lipsa unei rezerve operaționale pentru situații de criză.
Finlanda ocupă, în schimb, primul loc într-un alt clasament, Indicele Global de Securitate Cibernetică. Modelul său de „Securitate cuprinzătoare” presupune cooperarea dintre guvern, companii și cetățeni.
Operatorii din energie și telecomunicații lucrează direct cu Centrul Național de Securitate Cibernetică din Finlanda pentru coordonarea apărării țării.
