Incidentul care a paralizat ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară), din cauza lipsei aproape totale a securității cibernetice, a tras un nou semnal de alarmă în rândul instituțiilor publice din România. De fapt, semnalul a fost tras, însă reacția e aproape zero, deși atacul cibernetic asupra Oficiului de Cadastru a dat peste cap toate datele.
Asta pentru că statul român este inert din acest punct de vedere și nu ia măsuri extrem de simple, de bază, pentru a proteja datele cetățenilor și ale instituțiilor.
- Atacul informatic asupra ANCPI a fost revendicat de gruparea de criminalitate cibernetică autointitulată ByteToBreach, iar metoda de spargere a fost una simplă. Situația este cu adevărat alarmantă.
Securitatea cibernetică a instituțiilor statului român e la pământ
Pentru a veni în sprijinul autorităților, un arhitect software, Mircea Șerdin, a înființat ceea ce a numit barometru digital. A fost creat în special cu ajutorul agenților de inteligență artificială, cu scopul de a verifica gradul de securitate cibernetică din instituțiile statului.
Barometrul digital a făcut analiza a 2.487 de site-uri ale instituțiilor publice, precum primării, consilii județene, spitale, operatori de apă și energie și instituții centrale, iar concluzia este îngrijorătoare, pentru că a rezultat un scor mediu de 7,09, adică extrem de puțin pentru o țară membră a Uniunii Europene, mai ales că vorbim despre anul 2026.
În direct la Euronews România, Mircea Șerdin a explicat ce a rezultat din măsurătorile sale asupra securității infrastructurii online și cum gestionează instituțiile siguranţa datelor.
Mircea Șerdin, arhitect sofware și realizator Barometrul Digital: „Datorită modului în care tehnologia evoluează, instrumentele de depistare a problemelor care pot fi folosite atât pentru a le repara, dar și pentru a le afecta negativ, astfel de incidente vor fi din ce în ce mai dese. Avem o structură învechită, cu probleme care se pot rezolva foarte rapid, și în 24-48 de ore, unde vorbim despre standarde care pur și simplu nu sunt aplicate.”
La câteva zile după atacul asupra ANCPI, a urmat alt atac al hackerilor asupra Autorității Naționale a Penitenciarelor. Iar incidente au fost și în lunile și anii trecuți.
În aceste condiții, constatarea este că istituțiile statului român nu prea sunt interesate să-și protejeze infrastructura online, ceea ce înseamnă că este foarte vulnerabil.
Concluziile studiului:
- 502 instituții țin „uși deschise” pe internet.
- 117 dintre ele expun servicii critice, baze de date și acces la distanță, disponibile oricui.
- 468 stau pe găzduire partajată. Acestea sunt ușile pe care boții le încearcă automat, non-stop.
- 158 rulează pe adrese cu vulnerabilități cunoscute, catalogate public. Este genul de breșă prin care se pare că a fost posibil ceea ce s-a întâmplat la ANCPI. Era documentată în 2021, cu reparație disponibilă de mulți ani, dar ignorată.
Interesant este că România are și o legislație ciudată în acest sens.
Mircea Șerdin, arhitect sofware și realizator Barometrul Digital: „Eu folosesc termenul de igienă digitală. Legislația din România nu permite o evaluare activă de securitate cibernetică supra instituțiilor statului. Acestea ar putea fi interpretate ca un fel de atac și să fii pasibil de codul penal. Am dezvoltat o metodologie care caută indicatori de standarde în securitate, am combinat 13 factori tehnici care pot fi interpretați fără niciun fel de scanare activă a țintelor și au putut să creeze rezultatul pe care îl vedeți pe barometrul digital.
Cam jumătate dintre instituții nu implementează diverse protecții pentru e-mail, care ar putea să permită unor atacatori să preia identitatea acelei instituții. Ați putea să primiți un e-mail de la primăria dumneavoastră, care să pară perfect legitim, dar de fapt să fie trimis de un atacator. Asta se rezolvă foarte simplu.”
- Cea mai sigură intituție verificată e primăria Ciurila, din județul Cluj.
Iar dezvăluirile nu se opresc aici. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) susține că a trimis scrisori prin care anunța peste 1.800 de instituții ale statului român că au vulnerabilități cibernetice. Însă la mailurile trimise au răspuns sub 10% dintre aceste instituții. Este vorba doar de un simplu răspuns că au luat la cunoștință aceste avertismente.
Dan Cîmpean, director DNSC: „Pentru că tot s-a menționat de primării, vă dau o cifră. Noi a emis 1.856 de notificări extrem de precise legate de probleme în infrastructuri, fără să le dăm un scor anume. Le-am emis direct către primării. Administrația publică locală nu este acoperită de reglementările existente. Ei nu au obligația legală să-și facă astfel de evaluări, să-și facă verificări periodic. Rata de răspuns la notificările noastre este de 9,8%. Da, deci sub 10%. Răspund în mod formal la notificarea noastră, clarificând dacă au efectuat sau nu îmbunătățirile necesare. În imensa majoritate a cazurilor, aceste organizații nici nu au personal de IT.”
