Zeci de persoane au fost reținute, iar sediile unor organizații LGBTQ+ au fost luate cu asalt de poliția turcă în cadrul unor raiduri desfășurate simultan în cinci orașe. Operațiunea, începută în timpul nopții, marchează o nouă intensificare a presiunilor asupra comunității LGBTQ+ din Turcia și a stârnit acuzații privind o campanie politică împotriva organizațiilor pentru drepturile minorităților sexuale, scrie AP.
Operațiunile au început simultan în jurul orei 01:00 în Istanbul, Ankara, Izmir, Aydin și Mersin, într-o nouă escaladare a presiunilor exercitate de autoritățile turce asupra comunității LGBTQ+.
162 de suspecți, vizați de anchetă
Ministrul Justiției, Akin Gurlek, a anunțat pe rețelele sociale că ancheta îi vizează pe 162 de suspecți, precum și nouă asociații și 13 companii.
Potrivit ministrului, operațiunea are drept scop „protejarea copiilor, a instituției familiei și a ordinii publice” și se desfășoară în baza unui ordin executiv de 10 ani al președintelui Recep Tayyip Erdogan referitor la familii și copii.
„În conformitate cu obligația statului de a proteja familiile și copiii, prevăzută de Constituție, nicio organizație criminală, rețea de abuz sau activitate ilegală care vizează copiii, tinerii sau familiile nu va fi tolerată!”, a declarat Akin Gurlek, ministrul turc al Justiției.
Raidurile au vizat atât membri actuali, cât și foști membri ai mai multor organizații cunoscute pentru apărarea drepturilor LGBTQ+ și pentru activități de conștientizare privind HIV. Site-urile organizațiilor au fost, de asemenea, blocate.
Gurlek a susținut că respectivele asociații au primit finanțări importante din partea unor surse și agenții internaționale.
Organizațiile pentru drepturile omului acuză o operațiune politică
Asociația pentru Drepturile Omului din Turcia a condamnat raidurile și a respins justificările autorităților.
„Aceasta nu este o anchetă judiciară, ci o operațiune politică menită să forțeze societatea să adopte un model familial monolitic și să epureze comunitatea LGBTI+ și societatea civilă independentă sub pretextul protejării familiei și copiilor”, a transmis organizația.
Asociația a criticat și includerea în anchetă a unor acuzații precum constituirea unei organizații criminale, droguri, prostituție și obscenitate.
„Includerea unor acuzații fără legătură, precum «constituirea unei organizații criminale», «droguri», «prostituție» și «obscenitate», nu servește la aflarea adevărului, ci la incriminarea întregii comunități”, a mai transmis organizația.
Presiunile asupra comunității LGBTQ+ s-au intensificat
Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), formațiunea conservatoare și religioasă aflată la putere, și-a intensificat în ultimii ani discursul împotriva comunității LGBTQ+, în special pentru a mobiliza segmentul conservator al electoratului.
În 2015, autoritățile au interzis parada Pride de la Istanbul, eveniment la care în anii anteriori participaseră zeci de mii de persoane. De atunci, tentativele de organizare a unor manifestații Pride au fost dispersate de forțele de ordine, uneori prin intervenții violente.
În această vară, unei nave de croazieră LGBTQ+ care traversează Marea Mediterană și care acostase în trecut de mai multe ori în Turcia i s-a refuzat permisiunea de a intra în port.
Homosexualitatea nu este ilegală în Turcia. Fostul Imperiu Otoman, predecesorul Republicii Turcia moderne, a dezincriminat homosexualitatea în 1858. Comunitatea LGBTQ+ se confruntă însă în continuare cu un nivel semnificativ de discriminare socială.
De la raidurile împotriva LGBTQ+ la anchetele care au vizat studente și minori
Operațiunea împotriva comunității LGBTQ+ vine pe fondul unor critici mai vechi privind folosirea de către autoritățile turce a legislației antiteroriste împotriva unor categorii vulnerabile, inclusiv studenți și minori.
Într-un raport publicat în decembrie 2025, experți speciali ai Organizației Națiunilor Unite au acuzat Turcia că a folosit în mod abuziv legile antiteroriste în operațiuni desfășurate în 2024 și 2025. Potrivit acestora, printre activitățile tratate de anchetatori drept indicii ale unor legături teroriste s-au numărat activități obișnuite precum participarea la programe Erasmus, folosirea unor aplicații de mesagerie, locuirea împreună cu alți studenți sau oferirea de meditații copiilor.
Într-o operațiune desfășurată la Istanbul în mai 2024, 40 de adulți și 15 minori au fost reținuți. Potrivit acuzațiilor prezentate de experții ONU, unii dintre minori aveau între 13 și 17 ani și ar fi fost încătușați, transportați la examinări medicale și interogați fără avocați.
Cazul a stârnit și acuzații potrivit cărora minorii ar fi fost supuși unor presiuni pentru a face declarații despre propriile familii și despre presupusele legături ale acestora cu mișcarea Gülen. Astfel de practici au amplificat criticile privind modul în care autoritățile turce folosesc legislația antiteroristă în anchetele care îi vizează pe copii și tineri.
Cazul a ajuns să fie cunoscut drept „procesul fetelor”, după ce 19 tinere au fost condamnate în septembrie 2025. ONU a atras atenția asupra posibilelor încălcări ale drepturilor fundamentale ale celor anchetați.
