Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, recunoaște că rezultatele României la evaluarea PISA 2025 sunt slabe și susține că sistemul de educație are nevoie de schimbări, dar nu neapărat de noi reforme lansate în grabă.
„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat”, a transmis Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, pentru îmbunătățirea rezultatelor sunt necesare condiții mai bune în școli și profesori sprijiniți, dar și elevi motivați, părinți implicați și comunități care să încurajeze educația.
Aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim la Matematică
Evaluarea PISA 2025 a fost realizată în România în prima jumătate a anului trecut. Grupul țintă a fost format din elevi născuți în 2009, iar la testare au participat 7.725 de elevi. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi născuți în acel an.
Mihai Dimian atrage atenția asupra diferenței dintre rezultatele Evaluării Naționale și cele obținute la PISA.
La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii prezenți la proba de Matematică au obținut note sub 5, iar 46% au obținut note sub 6. Raportat însă la întreaga populație de elevi din clasa a VIII-a, nu doar la cei care au participat la examen, 42% au avut rezultate sub nota 5, iar 54% sub nota 6.
În cazul PISA 2025, aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 la Matematică.
Ministrul subliniază că cele două evaluări au obiective și metodologii diferite. Evaluarea Națională verifică în principal competențele raportate la programa școlară, în timp ce PISA urmărește capacitatea elevilor de a folosi cunoștințele și competențele în situații și probleme relevante din viața reală.
„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, a afirmat Mihai Dimian.
Diferențele dintre rural și urban trebuie interpretate cu atenție
Ministrul atrage atenția și asupra modului în care trebuie interpretată diferența dintre rezultatele elevilor din mediul rural și cei din mediul urban.
La Matematică, diferența raportată în PISA între cele două medii este de 109 puncte. Potrivit lui Dimian, aceasta nu poate fi pusă pur și simplu pe seama calității educației din școlile rurale față de cele urbane.
Unul dintre motive este procesul de tranziție de la gimnaziu la liceu. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, o mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung în licee din mediul urban, indiferent dacă provin din școli gimnaziale rurale sau urbane.
Astfel, clasificarea rural-urban din PISA reflectă, în cazul majorității elevilor testați, localizarea liceului în care aceștia învățau în momentul evaluării și include efectul selecției produse prin rezultatele de la Evaluarea Națională și repartizarea la liceu.
România s-a apropiat de media OECD, dar pe fondul unei scăderi generale
Dimian susține că scăderea rezultatelor României în ultimii ani nu este un fenomen izolat. PISA 2025 a consemnat cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.
Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media țărilor OECD a scăzut cu 19 puncte. Astfel, România s-a apropiat de media OECD, însă acest lucru s-a întâmplat în contextul unei deteriorări generale a rezultatelor.
Ministrul atrage atenția și asupra efectelor pandemiei, în condițiile în care generația evaluată a trecut prin perioada de școlarizare din 2016 până în 2025, cu un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea elevilor.
România are mai puține ore de instruire decât media OECD
O altă explicație pentru decalajul față de media OECD este durata efectivă a instruirii.
Potrivit raportului OECD „Education at a Glance” 2025, elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OECD.
În același timp, România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni, cât este media OECD.
Dimian spune însă că, în acest moment, nu va milita pentru creșterea numărului de ore sau a numărului de săptămâni de școală.
În schimb, propune ca programele „Școala altfel” și „Școala verde” să fie folosite pentru activități didactice remediale și aplicative, iar elevii cu medii sub 7 să participe săptămânal la activități remediale la Matematică și Limba și literatura română.
Ministrul avertizează și asupra efectelor inteligenței artificiale
Mihai Dimian atrage atenția și asupra unui alt factor care ar putea influența performanțele elevilor: utilizarea tot mai intensă a inteligenței artificiale și a tehnologiei.
„În această perioadă vorbim și despre efectele unui «virus cognitiv», care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim”, a transmis ministrul.
Dimian include în aceeași categorie utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției.
În opinia ministrului, îmbunătățirea educației nu poate depinde de o singură măsură, ci de intervenții constante în școli, sprijin pentru profesori și implicarea elevilor, părinților și comunităților.
