Nici nu au terminat de negociat listele cu candidați la locale și europarlamentare, că partidele aleg să meargă inclusiv pe mâna unor candidați certați cu legea, subiecți ai unor anchete penale de corupție sau cu condamnări ispășite la activ. Experiența alegerilor trecute a demonstrat că rețeta este una de succes și că electoratul este încă fidel mentalității „fură, dar și face ceva”. Iar fenomenul s-ar putea accentua în acest an electoral, la viitoarele parlamentare, avertizează specialiștii în domeniu.
Unii candidați sunt urmăriți penal de ani buni
Confruntați cu premiera comasării localelor cu europarlamentarele, liderii de partide nu ezită să facă apel la personaje controversate. Cu trecut și prezent în justiție, dar cu vizibilitate și chiar popularitate în rândurile electoratului. Este cazul liberalilor Mihai Chirica și al lui Costel Alexe, primarul și, respectiv, președintele Consiliului Județean Iași. Ambii sunt acuzați de infracțiuni precum abuz sau complicitate la abuz în serviciu și delapidare.
La Prahova, anchetat pentru luare de mită, liberalul Iulian Dumitrescu a reușit să obțină sprijinul filialei liberale pentru o nouă candidatură la această funcție. Deși este autosuspendat atât din funcțiile politice, cât și din calitatea de șef de Consiliu Județean. Presată de primarii din județ și fără alternativă, conducerea PNL dă din colț în colț.
Nicolae Ciucă, președintele PNL: „O să luăm decizia când avem toți factorii, PNL nu a blocat sau intervenit în justiție să-și facă treaba. El s-a autosuspendat și acum rămâne în analiză, pentru că Prahova e un județ mare pe care trebuie să-l analizăm și gestionăm politic.”
În tabăra PSD, președintele ANPC, Horia Constantinescu, a devenit candidat pentru primăria Constanța, la două luni după ce dosarul în care era acuzat de trafic de influență a fost clasat de către DNA. În București, PSD îl susține pentru un nou mandat pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. De ani buni, acesta este urmărit penal pentru evaziune fiscală, soldată cu un prejudiciu de 77 de milioane de lei.
Președintele Consiliului Județean Călărași, fostul liberal Vasile Iliuță, vrea un nou mandat, dar pe listele PSD. DNA a făcut recent percheziții la sediul instituției, într-un dosar cu acuzații de abuz în serviciu, în care ar fi vizat inclusiv Iliuță.
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: „Dacă DNA-ul intră într-o primărie, înseamnă că imediat primarul are dosar penal? N-am văzut, dar eu îl susțin pe domnul Iliuță pentru că până acum nu este niciun anunț că are un dosar penal, că este urmărit penal, că are vreo decizie, dacă va avea o decizie de control judiciar, clar, este exclus să susțin.”
Ce spun specialiștii despre fenomen
Nu sunt singurii candidați cu probleme în justiție. Cu o condamnare pentru șantaj, deja ispășită după gratii, fostul patron media și lider PPDD, Dan Diaconescu, vrea să candideze pentru europene în numele Alianței Românilor Digitali. În prezent, este anchetat pentru sex cu minore, riscând ani grei de închisoare. Condamnat în dosarul Colectiv, cu pedeapsa parțial executată, apoi achitat pe procedură, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone candidează acum în numele PUSL, la primăria Capitalei.
Un alt condamnat pentru corupție, în primă instanță, la 11 ani de și 8 luni de închisoare, Marian Vanghelie vrea să candideze, ca independent, la primăria Sectorului 5. Pentru șefia Consiliului Județean Constanța, conducerea AUR l-a validat pe omul de afaceri Mohammad Murad, subiectul unui dosar penal în care este acuzat de mită electorală la ultimele alegeri. De la USR, primărița Sectorul 1, Clotilde Armand, este inculpată pentru că și-ar fi folosit funcția pentru favorizarea unei persoane.
Fenomenul candidaților penali denotă o distorsionare a valorilor la nivelul electoratului, spun specialiștii.
Raluca Alexandrescu, prof. univ. Facultatea de Științe Politice, Univ. București: „Nu sunt foarte impresionați de acest aspect atunci când decid în legătură cu un candidat sau un altul. Aș zice chiar că uneori condamnările joacă un rol de încurajare în stabilire a unor opțiuni. E o problemă legată de ceea ce se numește cultură politică. E foarte complicat să le explici oamenilor că trebuie să aleagă pe alte criterii, pentru că ei știu că X sau Y va fi ales și o să ne mai dea și nouă ceva, fură, fură, da mai dă și la oameni cam asta este, din păcate, în continuare, cel mai de impact criteriu pe care multă lume îl aplică în selectarea candidaților.”
Ana Bulai, sociolog: „Probabil fenomenul va fi unul în creștere în următoarea perioadă electorală. Vom vedea și în Parlament și la alegerile parlamentare acest lucru. Cinstea nu face parte din valorile utile de alegere. De alminteri în spațiul nostru, care e mai larg în spațiul balcanic, ideii de a fi hoți ,noi toți asociem și un fel de inteligență și un fel de șmecherie care este util în contextul unei culturi de supraviețuire. Este o alegere, dacă vreți, în logica jocului, mai utilă decât un prost cinstit. Și, prin urmare, nu există niciun fel de așteptare realistă în acest sens. Trebuie să spunem că justiția din ultimul deceniu, cel puțin, a contribuit din plin. Am văzut o mulțime de politicieni cu cătușă la mână, eliberați după aia. Și din punctul acesta de vedere, cota lor electorală tinde să crească, atâta vreme cât actul de justiție nu se duce la capăt.”
Practica împingerii la alegeri a cunor candidați cu probleme în justiție nu constituie o premieră. Atât în 2016, dar și în 2020, au fost înregistrate peste 250 de astfel de candidaturi. Aproape jumătate din ei au ajuns primari. Un caz celebru este al primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheș, reales de electorat când se afla în închisoare pentru corupție. În prezent, Cherecheș se află iar după gratii, după ce a fugit de executarea unei noi condamnări pentru luare de mită.
