Pizza, paste, tiramisu, osso-buco, risotto sau panettone. Bucătăria italiană a intrat în patromoniul cultural mondial.
Nu este vorba despre un preparat anume, ci de ritualirile care însoțesc prepararea și consumarea mâncării, de bunicile care transmit rețetele din generație în generație și de mesele în jurul cărora se strânge toată familia.
Astăzi, UNESCO a desemnat bucătăria italiană drept patrimoniu cultural mondial. Suntem primii din lume care au obținut o astfel de recunoaștere, ceea ce este o onoare pentru ceea ce suntem și pentru identitatea noastră.
Pentru că pentru noi, italienii, gătitul nu este doar mâncare, nu este rețete, este mult mai mult decât atât. Este cultură, muncă, tradiție și bogăție.
Pentru italieni masa împărtășită cu cei dragi nu este o excepție, ci o tradiție.
„Bucătăria este un act de iubire. Este cu siguranță o modalitate de a spune ceva despre noi celorlalți, dar și de a ne păsa de ceilalți. Gătitul este un mesaj criptat de iubire. Pentru că prin gătit, prin ceea ce punem pe masă, ne reprezentăm emoțiile și sentimentele, chiar și pe cele mai ascunse.”, a declarat Pier Luigi Petrillo, curatorul dosarului italian.
Iar iubirea, ca și rețetele și tehnicile de preparare se transmit din generație în generație.
Dincolo de aspectul sentimental, italienii speră acum că vor avea de câștigat și mai mulți bani de pe urma includerii în lista Unesco.
Asta dacă bucătăria italiană mai avea nevoie de promovare. Totuși, din 2017, când pizza napolitană a intrat în patrimoniul cultural modial, a crescut de patru ori numărul școlilor de pizzaiolo.
