Uniunea Europeană accelerează măsurile pentru protejarea copiilor în online și anunță că a pregătit un sistem de verificare a vârstei pe platforme. În paralel, în spațiul european apar tot mai multe propuneri radicale: fără telefoane smart până la 14 ani și fără social media până la 16 ani.
Decizia vine pe fondul unei realități îngrijorătoare: utilizarea intensă a social media și a telefoanelor smart este tot mai des asociată cu probleme de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților.
În România, peste 22.000 de copii și adolescenți au tulburări mintale, iar incidența anxietății și depresiei este în creștere constantă.
Specialiștii atrag atenția că timpul petrecut online, expunerea la conținut nociv și dependența de rețele sociale contribuie direct la aceste probleme.
Datele arată că 1 din 4 copii care ajung la consiliere suferă de anxietate, iar peste 60% dintre cazuri sunt severe. În unele situații se ajunge chiar la tentative de suicid.
La nivel global, 14,3% dintre adolescenți au o problemă de sănătate mintală, un fenomen corelat tot mai frecvent cu utilizarea excesivă a ecranelor.
Tot mai mulți adolescenți pe rețelele sociale
După ce Australia a interzis accesul la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani, Uniunea Europeană caută o soluție unitară. Mai multe state elaborează deja legislații naționale.
Aproape un deceniu, folosirea rețelelor de socializare de către tineri a fost constantă, la aproximativ 83%, în 2024 a crescut la 88%, iar în 2025 la aproape 90%, arată datele oficiului European de statistică.
Cei mai mulți tineri care intră zilnic pe rețelele sociale sunt în Cipru, Cehia și Danemarca. România este undeva la jumătatea clasamentului, cu aproape 88%.
Cei mai puțini tineri pe rețelele sociale sunt în Luxemburg, Germania și Italia. Confruntate cu această realitate, țările europene au început să-și facă propriile planuri pentru limitarea accesului la aceste platforme, considerate tot mai dăunătoare.
Statele europene pregătesc restricții
În fața acestui fenomen, mai multe țări europene pregătesc măsuri pentru limitarea accesului copiilor la social media.
Franța are în dezbatere un proiect de lege care vizează introducerea unei interdicții de acces la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Președintele Emmanuel Macron speră ca măsura să intre în vigoare în septembrie.
Slovenia și Portugalia au deja proiecte de lege pentru a interzice accesul tinerilor care au mai puțin de 15 sau 16 ani.
În Portugalia, accesul va fi restricționat pe Instagram, Facebook sau TikTok, dar nu și pe Whatsapp, folosit de părinți pentru a comunica cu copiii.
Austria vrea și ea să finalizeze o lege până în iunie, cu limitarea accesului până la 14 ani. La același prag se gândește și Germania.
Sunt și țări care nu au încă o legislație în lucru, dar susțin ideea, printre care Irlanda, Belgia, Olanda și Finlanda.
Estonia, singura țară care se opune ferm, transmite că tinerii vor găsi oricum o formă de a ocoli orice interzicere. România nu are niciun plan, pentru moment.
Aplicație europeană pentru verificarea vârstei
Și în așteptarea unor recomandări și, eventual unei legislații unitare, Uniunea Europeană a creat o aplicație pentru verificarea vârstei utilizatorilor pe internet. Este testată în Franța, Danemarca, Grecia, Italia, Spania și Irlanda. Ursula von der Leyen a explicat cum va funcționa.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene: „În primul rând, este ușor de utilizat. Descarci aplicația. O configurezi cu pașaportul sau cartea de identitate. Apoi, îți dovedești vârsta atunci când accesezi servicii online. În al doilea rând, respectă cele mai înalte standarde de confidențialitate din lume.
Utilizatorii își vor dovedi vârsta fără a dezvălui alte informații personale. Simplu spus, este complet anonimă, utilizatorii nu pot fi urmăriți. În al treilea rând, aplicația funcționează pe orice dispozitiv, telefon, tabletă, computer, orice. Și, în final, este complet open source. Oricine poate verifica codul. Asta înseamnă că și țările noastre partenere o pot utiliza, iar acest lucru este foarte important ca aceasta să poată fi utilizată de partenerii noștri globali.”
De ce nu funcționează verificarea actuală a vârstei
Potrivit Corinei Murafa, expert în politici publice, problema verificării vârstei este cunoscută la nivel european încă din 2024, odată cu adoptarea .
Corina Murafa, expert în Politici Publice: „Lucrurile cam din 2024 au început să se miște la nivel european, când a fost adoptat prin negociere între Consiliul, Parlament și Comisia așa numitul „Digital Services Act”, actul privind serviciile digitale. Acest act impune platformelor sociale să verifice vârsta utilizatorilor și din 2024 încoace constatările au fost că aceste verificari nu sunt eficace. Cu alte cuvinte, pur și simplu ori și cine poate bifa o căsuță care peste 18 ani și să acceseze orice fel de conținut online.”
În acest context, Comisia Europeană propune o soluție unitară: o aplicație de verificare a vârstei, menită să evite fragmentarea la nivelul statelor membre.
Corina Murafa, expert în Politici Publice: „Aplicația este doar o unealtă și este la nivel de propunere [...] tocmai ca să evităm un regim fragmentat al verificării vârstei, pentru că ar fi absurd să cerem unei platforme de social media să dezvolte câte o aplicație pentru fiecare stat membru din Uniunea Europeană.”
Aplicația, lansată recent la Bruxelles, este dezvoltată open-source și va fi testată în mai multe state membre.
Corina Murafa, expert în Politici Publice: „Sunt vreo cinci state membre care și-au manifestat interesul de a pilota această aplicație și, în funcție de rezultate, poate fi extinsă la nivelul tuturor statelor membre. Deocamdată, România nu și-a anunțat intenția.”
Specialiștii atrag atenția că timpul petrecut online, expunerea la conținut nociv și dependența de rețele sociale contribuie direct la aceste probleme.
La nivel global, 14,3% dintre adolescenți au o problemă de sănătate mintală, un fenomen corelat tot mai frecvent cu utilizarea excesivă a ecranelor
În țara noastră, 22% dintre adolescenți folosesc social media într-un mod care le afectează viața, dorm mai puțin, învață mai slab și petrec mai puțin timp cu familia sau prietenii, cea mai mare rată din Europa. În Europa, peste 10% sunt la risc de dependență online.
