Congresul UDMR, care a avut loc la Cluj-Napoca, a stârnit din nou controverse. Iar în centrul acestor controverse a fost imnul Ținutului Secuiesc. La congres au fost prezenți și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dar și premierul României, Ilie Bolojan. Grindeanu a ieșit din sală în deschiderea evenimentului, când a fost intonat imnul, în timp ce Bolojan a rămas.
Cu toate acestea, relațiile lui Grindeanu cu UDMR rămân cordiale, mai ales că UDMR face parte din coaliția de guvernare.
În acest context, întrebarea se pune de ce Bolojan nu a ieșit din sală la intonarea imnului, la fel ca Grindeanu. Ba mai mult, Sorin Grindeanu chiar i-a mulțumit premierului maghiar Viktor Orban pentru sprijinul oferit României. De precizat că președintele României, Nicușor Dan, nu a fost prezent. Pentru că ițele politicii sunt încurcate, specialiștii au încercat să explice momentul.
Scopul lui Viktor Orban în România, descifrat
Răzvan Petri, cofondator Politica la minut: „Intuiesc că a fost informat (n.r.: Sorin Grindeanu). Dar dacă a fost informat, de ce nu a fost informat și premierul? Sau dacă a fost informat, de ce nu a plecat? Sunt multe întrebări în cascadă. Aș tinde să spun că mai degrabă a dorit să plece din motive politice, ca PSD să nu fie asociat din nou cu un posibil conflict politic pe linii etnice, nativiste, care sunt provocate de partidele suveraniste de la noi, pe care le instigă uneori liderii de la Budapesta și care am văzut că reapar în politica noastră, se atinge acea coadă naționalistă. Acum, PSD și coaliția de guvernare nu stau bine în sondaje. Ultimul lucru de care ar avea nevoie este un conflict pe această linie. Și bănuiesc că vor să se protejeze de o astfel de asociere.
Grindeanu a ieșit din sală și ar putea să spună: 'Am fost singurul lider politic care a ieșit din sală'. Deci bănuiesc că a vrut să marcheze acel moment, pentru că se vedea clar că a ieșit din sală și putea să spună că PSD nu a fost reprezentat în momentul în care s-a cântat imnul Ținutului Secuiesc.
Știm că PSD a fost acuzat că, în alianța cu UDMR, face jocurile liderilor de la Budapesta sau ale minorității maghiare. Și ne amintim episodul cu Klaus Iohannis, care a salutat în limba maghiară și a acuzat PSD că vrea să acorde autonomie Ținutului Secuiesc. Știind că a mai fost acuzat de astfel de lucruri, intuiesc că Grindeanu a vrut să se protejeze."
De ce seamănă uneori retorica PSD cu cea a partidelor naționaliste
În acest context, remarcăm similitudini de-a lungul timpului între retorica PSD și cea a partidelor naționaliste, sau, mai bine spus, eurosceptice.
Răzvan Petri, cofondator Politica la minut: „În România, am avut mereu relații complicate cu tot ceea ce înseamnă minoritatea maghiară din țara noastră. Trebuie spus că România a evitat conflicte extrem de sângeroase, cum au fost în Iugoslavia, în alte zone din regiune, în anii 90-2000. Știm că a fost folosită retorica anti maghiară de PRM, de alți lideri conservatori, ultraconservatori sau naționaliști.
Știm că la meciurile de fotbal se folosește în continuare retorică anti maghiară. Deci știm că avem un trecut în legătură cu această retorică și liderii politici tind să fie foarte atenți la aceste lucruri, mai ales în perioade în care au alte subiecte pe care vor să le aducă pe tapet și nu vor să intre într-o bătălie pe care probabil știu că ar pierde-o în fața ascensiunii extremismului, care a confiscat astfel de retorică.
Știm cum a fost retorica anti ucraineană și este în continuare vie, folosită și de Budapesta, în scop politic intern, știm că acolo PSD s-a grăbit să vină și ei cu o retorică anti ucraineană, știm episodul cu canalul Bîstroe. Intuiesc că nu au vrut să intre în acel joc și au vrut să dea un mesaj că 'noi suntem apărătorii națiunii române', știm că ei au această predispoziție către acest tip de discurs conservator și naționalist uneori și au vrut să transmită un semnal mai ales în prezența premierului de la Budapesta."
Asemănări și deosebiri între Viktor Orban și AUR
Un alt aspect este interesant în acest context. Specialiștii spun că prezența lui Viktor Orban în România era una necesară pentru el, având în vedere că alegerile din Ungaria au loc în aprilie 2026. Astfel, premierul maghiar trebuia să aibă o astfel de apariție, după ce a tot avut apariții aproape an de an în secuime. Iar sondajele arată procente aproape identice între partidul lui Orban, FIDESZ, și cel al principalului opozant, Peter Magyar.
Însă, în ciuda discursului naționalist al lui Orban, el nu are cu adevărat dorințe revioniste, după cum au explicat experții.
Răzvan Petri, cofondator Politica la minut: „Orban e în campanie electorală, are alegeri în aprilie 2026, nu stă bine în sondaje. El are prima mare amenințare în mai multe mandate și știm că Peter Magyar, care este principalul oponent, are în sondaje exact cât partidul FIDESZ, 41-42%. El are o comunitate care votează pro-FIDESZ în România, el vine anual să mențină legăturile cu această comunitate, dar acum are motive în plus să vină și reîntărește legăturile cu UDMR, care a preluat foarte mult din retorica lui Orban și care a fost de multe ori un braț extins al FIDESZ în România, nu numai prin propagandă, ci și prin mesajele pe care le-a dat sau prin acțiunile pe care a vrut să le ia pentru a-l susține pe liderul de la Budapesta.
Știe că comunitea maghiară este destul de pro Orban, iar atunci și UDMR, ca să mențină legăturile cu comunitatea, trebuie să țină aceeași direcție. Acest iredentism simbolic pe care îl manifestă Viktor Orban nu are la bază o dorință revizionistă reală, adică el nu se așteaptă ca Transilvania sau părți din Transilvania să treacă la Ungaria sau să recupereze teritorii, ci mai degrabă o instrumentalizează în scop electoral și vrea să mențină activ acest conflict, miza fiind mai degrabă obținerea cetășeniei maghiare pentru cât mai mulți etnici maghari din România și din afara Ungariei, pentru ca apoi să obțină voturi de aici, să se mențină la putere.
Deci trebuie să vedem totul într-o logică electorală, Viktor Orban este un politician foarte abil și am văzut că a reușit să obțină multe mandate, cred că urmează al cincilea pe care l-ar avea la cârma Ungariei. Evident că el este obligat să aibă relații bune cu România, mai ales la nivel guvernamental, pentru că există o co-dependență economică.
România, acum, o duce mai bine decât Ungaria, din punct de vedere economic și știm că problemele pe plan intern în Ungaria sunt cauzate de situația economică și nivelul de trai. Sub Viktor Orban, Ungaria nu a crescut la fel de repede ca statele din jur și se simte acest lucru. Mai mult, vedem că, atunci când vine vorba de România, Viktor Orban nu prea are treabă cu autoritățile de la București. El vine de obicei în Transilvania, la Băile Tușnad, în fiecare an, unde ține un discurs ideologic, în care setează direcția și atrage electorat, acesta este scopul acelui discurs.
Cu liderii de la București se vede mai puțin, pentru că liderii de la București au fost mai pro europeni, cel puțin cu numele, iar Orban a fost mai degrabă eurosceptic sau chiar mai mult, a fost aproape un cal troian al Rusiei, care a susținut de multe ori, fie că voia, fie indirect, interesele Rusiei. Și am văzut asta în Consiliul European.
Criticile către UDMR pe care le facem noi nu vin din direcția retoricii naționaliste, ci mai degrabă dintr-o problemă politică. Trebuie spus că prezența UDMR la guvernare este un semn de maturitate politică. Faptul că comunitatea maghiară este atât de bine inclusă încât este reprezentantă la nivelul mai multor guvernări din România e un lucru bun, un lucru de maturitate politică.
Ce nu este matur este să închidă ochii la faptul că UDMR, uneori, preia retorica anti europeană, care dăunează intereselor României în UE. Retorica în aceste comunități și mesajele sunt transmise prin diferite instituții - știm că sunt școli de vară, instituții culturale, investiții masive care vin din partea Guvernului de la Budapesta, prin diferite asociații, în România și acolo de fapt sunt transmise aceste mesaje. Multe sunt cu colaborarea UDMR sau UDMR le transmite, dar presa națională nu prea e atentă la astfel de lucruri, care nu sunt așa de evidente."
Aici apare asemănarea dintre Orban și AUR.
Răzvan Petri, cofondator Politica la minut: „Cei care încearcă să ne spună că ar trebui să avem ceva cu comunitatea maghiară sunt lideri politici oportuniști care instrumentalizează vechi conflicte. Retorica aceasta vine din zona politică și electorală și am auzit-o și la AUR uneori, și la partidelor naționaliste. AUR face acum un mers pe sârmă, în privința lui Orban. La nivel internațional, ei sunt parte din aceeași rețea transnațională, rețeaua MAGA. Și i-am văzut la aceleași conferințe împreună, de exemplu la Budapesta, unde a reunit lider de partide și șefi de guvern din mai multe țări. Am văzut că George Simion l-a susținut pe președintele conservator al Poloniei, care se înțelege foarte bine cu Orban. În Cehia a câștigat partidul ANO, al lui Babis, fostul premier și probabil viitorul premier, care este din aceeași rețea.
Aici, AUR se înțelege cu Orban. Unde nu se înțeleg este în comunitățile în care AUR trebuie să joace această carte a naționalismului și a românismului exacerbat, unde nu se potrivește cu ceea ce susține el pe plan internațional.
Asta este o tensiune internă pe care u au cam toate mișcările naționaliste care acum au o dimensiune internațională și trebuie să colaboreze cu alte mișcări internaționale suveraniste, dar la nivel național, trebuie să pună românii pe primul loc. Importăm valori și măsuri din alte state. Cu ce e diferit importul acesta de importul altor ideologii sau valori pe care ei le denunță? Eu cred că aici e o ipocrizie a acestor mișcări, pentru că vorbim de aceleași mecanisme pe care ei le folosesc, doar că le folosesc în interes propriu, este o luptă politică și atât."
