Înalta Curte va trimite Curții Constituționale o nouă expertiză contabilă, care ar arăta că pensia magistraților este, de fapt, anulată pe baza noii legi. Informația apare cu mai puțin de 24 de ore înainte de o nouă ședință a CCR referitoare la acest subiect, după ce s-a amânat deja de trei ori o decizie.
De altfel, în cei aproape 30 de ani de istorie a pensiilor speciale în România, au existat cinci încercări de eliminare a acestui privilegiu. Toate, eșuate.
Încercări de reducere a privilegiilor magistraților. Legi adoptate de Parlament, dar picate la CCR:
- 2000
- 2010
- 2020
- 2023
- 2025
Înalta Curte susține că pensia magistraților, conform proiectului propus de Bolojan, ar urma să ajungă mai mică decât cea pe contributivitate. ICCJ transmite că datele se bazează pe o expertiză contabilă independentă care va fi trimisă judecătorilor CCR.
„A fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare. (…) aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, precizează ICCJ.
Riscul este ca această temă să fie un nou motiv de amânare a unei decizii. Nu ar fi prima. Suntem la a patra încercare a CCR de a da o decizie în cazul sesizării ICCJ referitoare la pensiile magistraților, lege adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului la începutul lunii decembrie.
Și nu este nici prima încercare a Executivului Bolojan de a avea legea. Și-a mai asumat răspunderea pentru proiect și în octombrie, dar CCR a respins pe formă, la sesizarea Înaltei Curți.
Ce prevede proiectul acum: creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Vechime minimă: 35 de ani, nu 25. Iar pensia să fie maximum 70 la sută din ultimul salariu net, nu din brut.
CCR se gândește la pensiile speciale de peste o lună
- 02 decembrie: Guvernul își asumă răspunderea în Parlament
- 05 decembrie: ICCJ sesisează CCR
- 10 decembrie: CCR amână
- 28 decembrie: Patru judecători ies din sală
- 29 decembrie: Plenul CCR nu are cvorum
- 16 ianuarie?
+
- 20 octombrie 2025: CCR respinge prima lege propusă
De-a lungul anilor, au fost multe tentative de a reduce beneficiile magistraților. Toate au picat la CCR
La doar trei ani de la crearea pensiilor speciale, a fost pare-se unica oportunitate de a le elimina. A fost ratată. Parlamentul a adoptat legea. A picat la CCR, dar atunci parlamentarii puteau relua votul și, dacă aveau o majoritate de două treimi, puteau trimite legea la promulgare. Numai că, la al doilea vot, câțiva deputați lipsă au dus la pierderea singurei șanse de desființare a pensiilor magistraților.
Noi încercări au fost și în 2010, 2020, 2023 și de la PDL, și de la PNL, USR, din inițiativa PNL-PSD. Toate au fost adoptate de Parlament, dar au picat la Curtea Constituțională.
Au fost mai eficiente însă propunerile de a adăuga avantaje breslei. Le trecem în revistă.
Magistrații au primit, pentru prima dată, pensie specială în 1997, la inițiativa ministrului Justiției liberal Valeriu Stoica. Scopul declarat: să-i convingă pe absolvenții de drept să aleagă magistratura, nu avocatura. Pensia nu se raporta la cotizații, ca la toată lumea, ci la ultimul salariu, în diferite procente, în funcție de vechime; vechime care trebuia să fie de minimum 25 de ani, din care o parte puteau fi și în avocatură.
Mai trec în jur de șapte ani și ministra Justiției de la PSD, de data asta, Rodica Stănoiu, a adus o schimbare semnificativă la schema de calcul: nu se mai calculează din net, ci din brut. Și este momentul în care pensia devine mai mare decât salariul. Ea a invocat că „așa ne-a sugerat Consiliul Europei”, ceea ce este parțial adevărat. În plus, se reduce vechimea de la 25 la 20 de ani și se ia în calcul și activitatea de notar sau consilier juridic, la calcularea vechimii.
Un an mai târziu, noua ministră Monica Macovei, la vremea respectivă, neangajată politic, a statuat că se poate ieși la pensie și fără vârsta legală, dacă există 25 de ani vechime, din care 15 să fie în instanțe și zece în avocatură. Prevedere care se schimbă în 2008, când nu mai trebuie să fie neapărat 15 ani în magistratură, ci oricâți. Important e să fie judecător sau procuror când iese la pensie. În 2010, pensia medie a magistraților este de zece ori mai mare decât a a celorlalți oameni.
Iar în guvernarea Dragnea mai apare o surpriză. Se mută de la angajatori la angajați taxele sociale. Salariul net nu este afectat. Însă brutul, pe hârtie, crește. Asta înseamnă că și pensiile magistraților, singurele care se raportează la brut. Social democrații au mai încercat un ajutor tot în 2018, să scadă vechimea și mai mult, dar au renunțat rapid.
Efectele astăzi: pensia media a magistratului e în jur de 25 de mii de lei. Număr de beneficiari: aproximativ 6.000, potrivit Casei Naționale de Pensii.
Cum au devenit magistrații speciali
- 1997 – este introdusă pensia specială
- 2004 – pensia se raportează la brut, nu la net
- 2005 - contează doar vechimea, nu și vârsta
- 2008 - se calculeză vechimea în orice domeniu juridic
- 2018 – crește brutul, deci și pensia
