Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale.” se arată într-un comunicat.
Cu alte cuvinte, în optica ICCJ, alimentată de aceste calcule, reforma nu este deloc o reformă, ci o anulare a pensiilor: magistrații ar ajunge să ia mai puțin decât le-ar reveni pe bază de contributivitate.
Reforma anulează pensia de serviciu și „confiscă drepturile” magistraților
Ce comunică ÎCCJ:
”Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:
- pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai
puțin;
- pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;
- pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin;
- pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin.
Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.” potrivit informării trimise de biroul de presă.
„Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene.”
A patra amânare la orizont. Care este nota de plată pentru România
Curtea Constituțională a României nu a reușit, până acum, să dea un verdict privind proiectul de reformă în Justiție al Guvernului Bolojan. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, la începutul lunii decembrie, să conteste la CCR nua lege privind pensiile magistraților. Hotărârea a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, convocată de președinta instanței supreme, Lia Savonea, iar toți cei 102 magistrați prezenți au susținut demersul.
În lumina anunțului ICC de joi , este de așteptat, ca vineri, 16 ianuarie 2026, judecătorii CCR să ceară timp să consulte noua expertiză. Cel mai probabil, vom avea parte de o nouă amânare, a patra. De-a lungul anilor au fost multe tentative de a reduce aceste pensii, introduse la inițiativa ministrului liberal Valeriu Stoica, în 1997. Toate au eșuat. România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR fără aceste ajustări.
