Guvernul vrea să extindă noile măsuri de majorare a vârstei de pensionare și de calcul pentru toți beneficiarii de pensii speciale. Inclusiv pentru polițiști și militari. De la intenție la faptă este însă cale lungă. Așa-numita reformă a pensiilor magistraților bate pasul pe loc la CCR. Iar aleșii locali se află la a șasea prorogare a plății propriilor pensii, în loc să se vină cu eliminarea lor. Specialiștii nu cred în reforma sistemului de pensii speciale în lipsa unei voințe politice unitare în Coaliție. Și-i invită pe decidenți să se inspire din modelele europene în domeniu.
În România există peste 200.000 de persoane cu pensii speciale. Peste 90% dintre acestea sunt foști militari, polițiști și angajați ai serviciilor de informații. Numai pensiile polițiștilor costă statul român aproape 8 miliarde de lei anual. Palatul Victoria nu i-a uitat și anunță planuri de extindere a măsurilor din noul proiect privind pensile magistraților.
Bolojan: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare”
Ilie Bolojan, premierul României: „Că ne place, că nu ne place, trebuie să creștem vârsta de pensionare. Gândiți-vă că avem în zona de interne un polițist criminalist, un polițist de judiciar, care în jur de 50 de ani ești la maturitatea experienței profesionale, ori atunci îl pensionezi, în loc ca cel puțin 10 ani încolo, până la 60 de ani, poate să lucreze fără niciun fel de probleme. Așa este în toată Europa.”
Analiștii și reprezentanții sindicatelor nu dau însă șanse de reușită acestor intenții.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Coaliția nu are elemente importante de cooperare în acest domeniu. Nu există o strategie comună, viziune comună. Vorbim despre ceea ce se numește zona regaliană, zona care ține de importanța statului. Nu poți să rămâi polițist până la adânci bătrâneți, la 65-70 de ani. În egală măsură, nu poți, nu poți fi combatant pe front. Una din soluții, cea care este folosită în majoritatea statelor europene și nu numai, este aceea de creerea unor fonduri speciale de pensie pentru aceste categorii.”
Florian Marin, președinte Federației Sindicatelor Libere: „Situația pensiilor speciale reprezintă, relevă mai degrabă o expresie a neputinței mediului politic în a reforma statul. Înseamnă să te întorci tu ca om politic împotriva propriului tău statut, împotriva propriilor tăi membri. Ori acest lucru este foarte puțin probabil că se va întâmpla. Uitați-vă la cum s-a adoptat legea care viza suportarea primei primei zile de concediu de către de către salariat. Ce? Cum interpretez? Eu interpretez că atunci când statul nu reușește să acopere ineficiența generată de mediu politic, ce face, vine și transferă responsabilitatea către alte categorii.”
Justiția, părăsită de magistrații pensionari
În practică, lucrurile nu stau deloc bine. Așa-numita reformă a pensiilor speciale, cerută si de Comisia Europeană prin PNRR, este blocată la Curtea Constituțională, după o a treia amânare a deciziei pe proiectul privind pensile magistraților.
Între timp, în 2025, mai bine de o sută de procurori și judecători au ales să părăsească sistemul. Și să se alăture celor peste 5.700 de beneficiari de pensii speciale. Mai ales că pensia netă a crescut cu peste 200 de lei, ajungând la o medie de aproape 25.500 de lei.
În aceeași perioadă, încă 150 de angajați, personal auxiliar din parchete și tribunale, au preferat o pensie medie de peste 7.000 de lei, cu peste 300 de lei mai mare față de ianuarie 2025.
