Numirea judecătorului CCR Mihai Busuioc și cea a lui Dacian Dragoș au fost contestate în instanță de către avocata Silvia Uscov, din partidul AUR. Ea a depus contestația la Curtea de Apel București, pe data de 30 decembrie. Ceea ce contestă ea este faptul că cei doi nu respectă criteriul vechimii în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, care trebuie să fie de 18 ani, potrivit legii nr. 47/1992.
Augustin Zegrean explică situația în care poate fi contestată decizia de numire a unui judecător la CCR
În cazul lui Mihai Busuioc, numit de Senat, a existat și o contestație depusă la CCR la momentul numirii, pe motiv că nu ar fi avut pregătire juridică superioară și vechimea necesară, însă Curtea Constituțională a respins contestația. Consilierii Senatului au susținut în instanță că decizia de numire nu este act administrativ și au invocat hotărârea CCR de anul trecut.
„Hotărârea Senatului - cel puțin unul dintre cei doi a fost numit de Senat - (Mihai Busuioc, n.r). Hotărârea Senatului nu poate fi atacată în justiție, nu are nicio cale de atac la justiție. Dacă voiau să-l conteste, trebuiau să-l conteste un grup parlamentar sau 25 de senatori, la CCR după ce a fost numit.
Dacă CCR a zis că asta este bine, atunci nu mai au nimic de discutat despre această Curte”, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, în direct la Euronews România.
În schimb, decretul prezidențial prin care a fost numit Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, poate fi atacat în instanță.
„Celălalt este numit prin decret prezidențial. Decretele prezidențiale pot fi atacate în justiție.
Curtea de Apel este competentă să judece orice contestație împotriva unui decret prezidențial. Am avut situații la Curte - foarte ciudat, un ofițer a cerut să-l facă general, președintele. Un colonel a cerut să-l treacă la gradul de general. Nu putea să facă asta pentru că legea nu permite. Nu el se cere să se facă general.
O secție de contencios de la instanța superioară, de la cea mai înaltă instanță a statului, a obligat președinte să-l facă general. Și s-a dus cu executorul judecătoresc la Cotroceni să-l oblige pe președinte să-i semneze decretul de ridicare în gradul de general”, a mai spus Zegrean, la Euronews România.
Instanța a rămas în pronunțare
În ambele cazuri (Dacian Dragoș și Mihai Busuioc), instanța a rămas în pronunțare pentru data de 16 ianuarie. Este exact ziua când CCR ar trebui să dea un verdict asupra propunerii legislative privind pensiile magistraților.
Judecătorii CCR Mihai Busuoic și Dacian Dragoș, contestați în instanță
Nici Mihai Busuioc, nici Dacian Dragoș nu respectă acest criteriu. De precizat că Mihai Busuioc a fost propus de PSD, iar Dacian Dragoș a fost propus de președintele Nicușor Dan.
Astfel, în cazul în care Curtea de Apel va dispune suspendarea numirii celor doi judecători, Curtea Constituțională a României nu va mai putea funcționa, pentru că va rămâne fără cvorum. Asta înseamnă că CCR nu va putea lua decizii cruciale în momente cruciale. Printre aspectele asupra cărora CCR este așteptată să se pronunțe este proiectul de lege privind pensiile magistraților, iar termenul fixat este pe 16 ianuarie, după alte trei amânări.
Ce este surprinzător este că, înainte de acest termen, adică astăzi, pe 5 ianuarie, este stabilt termenul la care Curtea de Apel București trebuie să judece contestația depusă de Silvia Uscov privind neîndeplinirea criteriilor în ceea ce privește numirile lui Mihai Busuioc și Dacian Dragoș.
