Cu unele jaloane încă neînchise pe cererea de plată 3, guvernanții și-au propus ca în ultimele 8 luni de program PNRR să realizeze ceea ce în 3 ani de zile nu au reușit să facă predecesorii lor. Îndeplinirea până la finele lui august a aproape 180 de jaloane din cele renegociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Obiectiv mai mult decât ambițios în condițiile în care, din primăvara lui 2021 și până în prezent, autoritățile de la București au reușit să bifeze și implementeze doar 145 de ținte și jaloane PNRR din cele 518 asumate inițial. Iar a patra cerere abia ce a fost depusă.
Din cele peste 29 miliarde de euro cât au fost rezervate inițial pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, țara noastră a reușit să încaseze doar în jur de 11 miliarde. (CARTON 1) Din 2021 și până la finele anului 2025, guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria nu au reușit să depună pe masa oficialilor de la Bruxelles decât 3 cereri de plată, Cu un total de 145 de jaloane din cele 518 asumate inițial. Ultimii bani primiți, aproximativ 1,3 miliarde, au constituit doar o plată parțială din cererea de plată 3, deoarece Comisia Europeană nu a avizat pozitiv decât 70 din totalul de 74 de ținte și jaloane.
Bucureștiul încă încearcă să mai salveze niște bani din cererea 3.
Peste 800 de milioane de euro depind de evaluarea finală din februarie celor patru jaloane restante care ar fi trebuit să fie gata până la finele lui noiembrie 2025. Cu excepția numirilor în conducerea AMEPIP, restul celorlalte jaloane par în aer. Guvernul se află la mila judecătorilor Curții Constituționale, care au amânat deja de trei ori o decizie pe reducerea pensiilor magistraților. Aproape 19 milioane de euro sunt ca și pierduți, pe fondul eșecului selectării pe criterii profesioniste a membrilor în CA-urile CNAIR și CNIR. Penalități parțiale sunt așteptate și pentru procedura nefinalizată de selecție în conducerile unor companii de stat din energie, precum Hidroelectrica și Oil Terminal.
Abia în luna decembrie a acestui an, noul Guvern Bolojan a reușit să depună a patra cerere de plată, cu 62 de jaloane, pentru a accesa o nouă tranșă în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Cu toate acestea, Executivul Bolojan și-a propus să mai depună încă două cereri de plată pe PNRR. A cincea cerere pe PNRR va conține 28 de jaloane, iar a șasea, 150 de astfel de ținte. În total, aproape 180 de astfel de obiective își propune Guvernul să bifeze până în data de 31 august. O sarcina aproape imposibilă în condițiile în care la ora actuală, jaloanele considerate îndeplinite pot fi numarate pe degetele de la două mâini, iar una din ținte, legea unică a salarizării, trebuia îndeplinită încă din vara anului 2023.
Pentru specialiști, planurile Guvernului privind PNRR au însă șanse mici de reușită. Și comportă noi riscuri, dacă Bruxelles-ul nu manifestă bunăvoință.
Nota de plată este însă deja consistentă. În ultimii ani, o parte din beneficiari nu au putut să-și ducă proiectele la bun sfârșit în termenii asumați. În toamna lui 2025, Guvernul Bolojan a fost silit să le elimine din PNRR. Și să accepte, în renegocierea cu reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv reducerea programului la 21,4 miliarde, România pierzând astfel aproape 8 miliarde de euro din suma inițială.
