Românii cu credite, dar și cei care vor să împrumute bani sau să își cumpere o locuință, așteaptă decizia BNR privind dobânda-cheie. Într-un context cu inflație de peste 10% și presiuni asupra economiei, orice modificare poate influența ratele, cursul valutar și costul creditelor.
Dacă BNR decide să majoreze dobânda, împrumuturile ar putea deveni și mai scumpe iar economia să încetinească și mai mult. Dacă o menține, Banca Centrală transmite că încearcă să păstreze echilibrul între controlul inflației și susținerea economiei.
Ultima modificare a dobânzii-cheie a fost în august 2024. De atunci, ea s-a menținut la 6,5%.
Adrian Negrescu, consultant economic: O creștere sau o scădere a dobânzii-cheie ar afecta economia
Adrian Negrescu, consultant economic, a declarat în direct pentru Euronews România că BNR ar putea păstra dobânda-cheie la nivelul actual, având în vedere că o majorare sau o reducere a acesteia ar avea un impact negativ asupra economiei.
Potrivit acestuia, creșterea dobânzilor ar îngreuna accesul la finanțare și ar afecta mediul de afaceri, în timp ce o reducere ar putea alimenta și mai mult inflația, deja raportată la 10,71% în luna aprilie, dar care ar putea depăși pragul actual în mai, poate chiar să atingă indicele de 12%.
Adrian Negrescu, consultant economic: „Eu sper ca Banca Națională să mențină dobânda-cheie la acest nivel, pentru că cele două scenarii luate în calcul, o creștere a dobânzii cu 0,5 puncte de bază sau o scădere a dobânzii-cheie ar avea efecte negative din punct de vedere economic în ambele situații. Dacă crești dobânzile da, reușești să menții cursul euro, vei reuși să menții atractivitatea titlurilor de stat în moneda națională și asta aduce, din punctul meu de vedere, investițiile de care ai nevoie pentru a menține cursul euro pe un traseu normal. Dar, pe de altă parte, îngropi economia, pentru că credite mai scumpe înseamnă, din păcate, un acces mai greu la finanțare, costuri mai mari pentru economie, înseamnă practic să-i omori pe cei care au nevoie de bani în momentul de față pentru proiecte personale, pentru proiecte de business. Dacă reduci dobânda-cheie, nu faci altceva decât să generezi și mai multă inflație și nu cred că nimeni își dorește în momentul de față să trecem peste nivelul de 10,7%, poate chiar 12%, cât va fi inflația în luna mai. Eu cred că Banca Națională va rămâne într-o stare de expectativă pentru a vedea ce se întâmplă, mai ales cu inflația și, într-adevăr, poate merge pe acest scenariu pe care îl promovează, inclusiv premierul Bolojan, ca inflația să scadă începând cu lunile iulie, august, ca urmare a efectului de bază. Din această perspectivă să nu mai fie nicio nevoie de nicio intervenție pe zona asta de dobândă-cheie”.
Totuși, economistul susține că indicii ROBOR și IRCC „acționează pe același palier”, ceea ce înseamnă că există lichiditate în piață și nu există mari modificări pentru ratele românilor, deci BNR ar putea să se ghideze după stabilitatea oferită de cei doi indici.
Adrian Negrescu, consultant economic: „Vestea bună este că există lichiditate în piață, iar indicii ROBOR și IRCC acționează pe același palier pe care l-am văzut și până acum. Adică, nu există mari modificări în ceea ce privește ratele românilor. Din această perspectivă, cred că asta va face Banca Națională, stabilitatea relativă oferită de evoluția indicilor IRCC și ROBOR. Asta este singura veste bună într-o mare de probleme”.
Valoarea monedei naționale, dependentă de modul în care va acționa noul guvern
Adrian Negrescu subliniază că evoluția leului și a inflației va depinde în mare măsură de măsurile pe care le va lua viitorul guvern. Potrivit acestuia, dacă nu vor mai exista noi majorări de taxe sau scumpiri, precum cele din energie și TVA de anul trecut, inflația ar putea coborî spre 5%-6% până la finalul anului.
Adrian Negrescu, consultant economic: „Sunt în continuare multe semne de întrebare. De exemplu, ce se va întâmpla din momentul în care va fi desemnat un nou guvern. Atunci s-ar putea ca moneda națională să resimtă din nou, prin percepția investitorilor în ceea ce privește economira românească și mai ales modul în care va acționa noul guvern, și din această perspectivă să existe multă tendință de depreciere a monedei naționale. Noi suntem într-un scenariu extrem de greu de anticipat. Nu putem merge decât pe ceea ce speră și Banca Națională și văd, mai nou, și pe domnul Bolojan ca inflația în a doua parte a anului să scadă, urmare a efectului de bază, adică nu vor mai fi luate în calcul creșterea prețului energiei de anul trecut cu aproape 80%, creșterea TVA-ului, ne aducem aminte anul trecut.
Dacă nu mai sunt luate în calcul aceste măsuri, bineînțeles, că inflația va scădea spre 5%-6%, până la sfârșitul anului. Din această perspectivă cred că Banca Națională va acționa cu foarte mare atenție și probabil nu va fa altceva decât că va asigura lichiditatea în piață necesară pentru ca banii să circule în economie”.
Totodată, Negrescu punctează că deprecierea leului începe deja să se reflecte în inflație și avertizează că inflația ar putea ajunge la aproximativ 12% în luna mai. Potrivit acestuia, Banca Națională ar putea interveni din nou pe piață pentru a menține cursul în jurul nivelului de 5,2 lei pentru un euro, după ce moneda națională s-a depreciat cu 2,5% față de perioada de dinaintea moțiunii de cenzură, ceea ce se traduce în puțin peste 1% inflație.
Adrian Negrescu, consultant economic: „Mai mult decât atât, probabil va interveni pe curs, dacă va fi nevoie. Probabil va mai cheltui câteva miliarde de euro bune pentru a ține cursul măcar la acest nivel pe care îl avem în momentul de față, 5,2 lei, un curs care este cu 2,5% – 2,7% mai mare decât cel de acum o lună de zile dinainte de moțiunea de cenzură. Oricum, deprecierea cursului se va vedea în inflație în luna mai, probabil vom avea inflație de vreo 12%, având în vedere că 2,5% depreciere curs euro înseamnă cam unu și ceva la sută la inflație. Astea sunt calculele în clasice”.
